Despre condițiile din centrele de carantină s-a discutat destul de mult și, în general, nu cei mai favorabili dintre termeni. În unele orașe din țară au fost înființate centre de carantină în care s-a locuit la grămadă, uneori fiind vorba de 8 persoane în aceleași camere sau de 80 de persoane care au împărțit, pe toată durata carantinei, aceeași toaletă.
Situația a fost tensionată încă de la început, pentru că declararea pandemiei i-a pus pe decidenți în situația de a acționa rapid, pentru a limita propagarea bolii, în condițiile în care românii din străinătate reveneau acasă în număr semnificativ, după ce pierdeau locurile de muncă, ocupațiile sezoniere sau, pur și simplu, se temeau că nu vor fi lângă familii și nu vor fi bine îngrijiți.
Astfel, mii de români au fost duși în centrele de carantină și închiși acolo vreme de 14 zile, timp în care au apărut, evident, probleme. Și nu ne referim la faptul că unora dintre românii întorși din străinătate nu le-a plăcut mâncarea asigurată de stat, ci la încălcarea flagrantă a unor drepturi esențiale. Încălcare ce ar putea duce, la un moment dat, la procese cu statul.
„Carantina nu e o pedeapsă”
Invitată la Interviurile Presshub, fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, a declarat, în calitate de avocat în materie de Drepturile Omului, că realmente condițiile de carantină din România ar putea deveni sursa a multe procese cu statul.
„Știți că România are suma cea mai mare adunată din amenzi într-o perioadă scurtă. Sigur, mulți nu au ieșit din casă, de frica condițiilor din spitale, de frica îmbolnăvirii. Dar mulți n-au ieșit de frica amenzii. Nu e normal să pui asemenea amenzi și nu a fost normal nici tratamentul absolut oribil și nedemn pentru cei de peste 65 de ani. E ca și cum i-am scos la marginea societății, de parcă ei erau vinovați pentru ce se întâmplă. Carantina era firească. Numai că, la noi, ca întotdeauna, nu s-a organizat. Nu era mare lucru să organizezi, că s-au dat spații în acest sens, ca în hoteluri să ai apă, dușuri, săpun, să-i testezi pe oameni, în primul rând. I-au și amestecat. Deci ei nu știau care sunt bolnavi, care nu sunt bolnavi, așa că se puteau îmbolnăvi și cei sănătoși, dacă printre ei erau unii infectați. Adică cam ca la Suceava, când managerul i-a chemat pe toți dimineața la ședință. Asta e dezorganizare, dar e și prostie, pentru că, totuși nu e mare lucru să organizezi un spațiu separat, două spații, să-i testezi imediat, măcar cu teste rapide, care nu sunt sigure 100%, dar faci un prim test și apoi îi pui separat. Unii au plecat după după săptămâni spunând: “Păi am plecat cu aceleași haine de pe mine, nu m-am spălat deloc, nici pe mâini, n-am avut nici apă, nici săpun, nu m-am spălat, nu m-am dezinfectat. De ce am stat eu acolo?”
Monica Macovei, fost ministru al justiției
Mai mult, condițiile din carantină au impresionat pe mulți. Inclusiv pe fostul ministru român al Justiției, Monica Macovei, care a povestit imaginile filmate cu un telefon mobil de către un român întors din străinătate pe aeroportul din Cluj, imagini care duc cu gândul mai degrabă la o pedeapsă pentru cei care s-au întors în țară după izbucnirea pandemiei decât la carantină.
Astfel, toți cei care s-au simțit afectați sau lezați în drepturile fundamentale au acum posibilitatea de a se adresa instanțelor de judecată, intentând acțiuni în civil, dar și în penal.
„Carantina nu este o pedeapsă. Carantina înseamnă o perioadă petrecută într-un loc sigur, în care să se vadă dacă ești infectat sau nu. Asta e carantina, nu e pedeapsă. Dar au venit românii din străinătate, pe care i-am pedepsit parcă, obligându-i să suporte uneori condiții ca de închisoare. Eu am ascultat înregistrările făcute cu telefonul ale unor oameni foarte supărați. Erau pe aeroportul din Cluj, cred că veneau de la Londra și povesteau cum i-a ținut în curte, îi păzeau jandarmii, jandarmii spuneau că nu știu ce se va întâmpla, pentru că ei doar asigură paza. După care i-a ținut două ore pe niște scări, ca să-I ducă într-o sală de la etaj și acolo nu era nimic. După nu știu cât timp au venit niște mașini mari, i-au încărcat și i-au dus în carantină. Ce carantină? I-au amestecat. Nu le-au dat un dezinfectant când s-au dat jos din avion, nu aveau toaletă acolo, erau îngrămădiți, nu le-a dat nimic. Aici pot interveni mai multe infracțiuni: poate fi abuzul în serviciu, prin încălcarea unor drepturi, poate fi chiar această infracțiune pe care au pus-o în ordonanța militară, infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. Acum, dacă ne pun pe toți la un loc și nu știu care suntem infectați și care nu, nu înseamnă că statul răspândește de fapt boală, nu că împiedică răspândirea ei? Și această infracțiune este aplicabilă, dacă cineva vrea să dea în judecată autoritățile. Se poate acționa și în civil, și în penal, dar evident trebuie și probe pentru asta. Dar da, se poate.”
Monica Macovei, fost ministru al justiției
Ce spune legea?
Potrivit Ordinului 414 din 11 martie 2020 privind instituirea măsurii de carantină pentru persoanele aflate în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infecția cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei, Ministerul Sănătății stipula clar niște reguli de respectat. În realitate, acestea au fost trecute cu vederea de autoritățile locale panicate, lovind astfel în temeliile drepturilor individuale.
Articolul 4 al Ordinului stabilește exact care sunt condițiile de carantină pentru cetățenii români care se întorc pe teritoriul țării din zonele roșii ale lumii.
„Autoritățile administrației publice locale stabilesc spațiile de carantină instituționalizată, încheie contractele de închiriere ale acestora, asigură eliminarea deșeurilor prin contracte cu firme specializate, stabilesc repartizarea pe camere a persoanelor carantinate și asigură hrana acestora. (2) Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București evaluează și avizează spațiile de carantină și asigură decontarea cheltuielilor aferente conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 201/2020 privind aprobarea normelor metodologice pentru stabilirea cheltuielilor pentru carantină și luarea unor măsuri în domeniul sănătății, precum și pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare.”
Ordinului 414 din 11 martie 2020, art. 4
De aici înțelegem, în clar, că persoanele aflate în carantină instituționalizată ar trebui să fie cazate separat și să li se asigure condiții pentru ca, în cazul în care una este bolnavă, să poată fi izolată de restul comunității aflate în carantină forțată.
Mai mult, dacă în timpul carantinei instituționalizate, pe fondul cazării împreună cu alte persoane, potențial infectate, cineva a manifestat simptome specifice COVID-19, persoana în cauză poate să dea în judecată statul și să-i ceară despăgubiri, pentru că există un articol în Constituție care impune statului să protejeze dreptul la ocrotirea sănătății, drept fundamental în esența lui.
Și cum, în materie de drepturi fundamentale, nu puteam cântări noi efectele potențiale ale carantinării improprii, l-am contactat pe fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, pentru a ne explica cum stau lucrurile.
„Este un articol din Constituție care spune că statul este responsabil de sănătatea publică, nu altcineva. Dar modul în care o practică, nu știu ce să zic, nu pot să mă pronunț. Totuși, textul din Constituție există și, dacă o persoană s-ar îmbolnăvi în carantina instituționalizată, aceea ar putea să câștige un proces cu statul. Dacă nu s-a infectat n-are niciun prejudiciu, dar dacă s-ar fi infectat era o problemă. Dacă statul l-a pus în aceeași încăpere cu oameni care erau deja infectați, sigur că nu e în regulă și dreptul omului la sănătate a fost afectat.Dacă au fost ținuți împreună, deși unii puteau fi bolnavi și alții nu sau i-au pus împreună fără să fie testați în prealabil, atunci este o problemă. Și avem în Constituție articolul 34, și anume Dreptul la Ocrotirea Sănătății, care este garantat și statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și sănătății publice. Iar dacă sunt oameni care s-au îmbolnăvit în timpul carantinei instituționalizate, n-au decât să ceară despăgubiri!”
Augustin Zegrean, fost Președinte al CCR
Coșmarul românilor care intră pe jos în țară
Zilnic, sute de cetățeni români intră în țară pe jos și sunt trimiși spre centrele de carantină cu autocarele. Numai că, încă de la intrarea în țară, viața lor se transformă într-un coșmar.
Prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac I, sute de români intră pe jos în țară, fără ca vreo oficialitate să se întrebe cum au ajuns ei în vamă, cine i-a adus sau dacă la mijloc nu sunt cumva adevărate rețele de traficanți care fac bani grei pe seama disperării oamenilor dispuși la orice efort pentru a veni în România.
Soluția a fost ca aceștia să fie grupați și trimiși cu autocare sau microbuze spre centrele de carantină.
Ceea ce ar trebui să se deruleze conform normelor sanitare în vigoare, cu respectarea distanțării și cu protejarea pasagerilor, în realitate se transformă într-un adevărat coșmar pentru cei înghesuiți în mijloace de transport supra-aglomerate.
Deși zilnic se adună sute de oameni care trebuie trimiși în siguranță spre locurile de carantină, la dispoziție există doar trei autocare pentru transport. Oamenii așteaptă în vamă, în condiții improprii, până când se pot îmbarca. După ce o filmare dintr-un asemenea autocar a fost făcută publică, dovedind aglomerația și condițiile inumane în care românii sunt obligați să călătorească, autoritățile au încercat să remedieze situația.
Oficialitățile arădene spun că acum situația s-a schimbat, mai ales după ce prefectul Județului Arad, Gheorghe Stoian, a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții instituțiilor publice implicate în activitatea de transport a persoanelor care se prezintă la punctele de trecere a frontierei de stat de pe teritoriul Județului Arad, precum și cu reprezentantul operatorului de transport.
În urma ședinței au fost stabilitate anumite măsuri în vederea îmbunătățirii activității de transport a cetățenilor români care intră pe teritoriul României pe jos. Nimeni nu a înțeles însă de ce aceste măsuri au fost luate doar după ce modul în care sunt transportați românii de la Nădlac spre centrele de carantină a fost făcut public.
Pentru a nu mai exista vreo problemă, numărul de persoane îmbarcate nu va depăși capacitatea legală de transport a autocarelor și niciunui cetățean nu i se va permite să călătorească în picioare.
Din Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac I, românii care pleacă spre nordul țării vor fi îmbarcați în autocare și vor fi transportați până la intrarea în județul Bihor. Cei care merg spre zona de sud a țării, pleacă cu un autocar până la granița administrativă cu județul Timiș.
Acolo, ei vor fi coborâți și urcați în autocare ale județelor Timiș și Bihor. Și tot așa, până când ajung la un centru de carantină. După fiecare cursă efectuată, operatorul va efectua dezinfecția mijlocului de transport.
În România intră zilnic, pe jos, peste 400 de persoane. Cu doar câteva autocare care îi transportă pe români până la granița cu județele Timiș sau Bihor, ei sunt obligați să trăiască un adevărat coșmar. (Sorin Trocan, Banatul Azi)
Când practica ne omoară…
Potrivit Ministerului Sănătății, de la intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 2 și până în prezent, mii de persoane nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, sute de persoane aflate în carantină au părăsit locația în care au fost plasate, pentru acestea fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile. Numărul persoanelor infectate cu virusul SARS COV-2 se apropie de 18.000 în România.
Încă de pe 10 martie, centrele de carantină au început să funcționeze și au fost amenajate și stabilite pe repede înainte de autoritățile din domeniul sănătății publice din fiecare județ. Oamenii s-au plâns încă de la început de condiții, ba chiar au izbucnit și revolte care au făcut turul televiziunilor. Cazul de la Arad, de pildă, în care a fost nevoie de intervenția poliției la un centru de carantină, pentru că oamenii refuzau să stea temporar în grija și sub supravegherea statului, a fost impresionant.
Totul se întâmpla pe data de 11 martie, când oamenii s-au blocat într-un centru de carantină, iar pompierii chemați să spargă ușa s-au trezit cu autospeciala blocată de mașinile oamenilor. Până la sosirea mascaților, situația a rămas critică, demonstrând că autoritățile aveau să se confrunte cu una dintre cele mai importante și grele provocări din cariera lor.
Și nu au fost singurii care au refuzat, în primă fază, cazarea forțată în centrele de carantină. Pe 10 martie, câțiva teleormăneni întorși recent din Italia au fost transportați la tabăra școlară din Zimnicea, transformată în centru de carantină. Oamenii povesteau că au fost luați de acasă fără prea multe explicații și au fost cazați în tabăra de la Zimnicea, unde au fost obligați să stea în izolare vreme de două săptămâni, în condiții inumane.
„Eu am fost în Italia la fiica mea să o ajut cu fetițele ei. N-am ieșit deloc din casă atunci, deci șansele să fiu contaminată sunt mici. Oricum, am vrut să fiu responsabilă, așa că am anunțat la DSP că m-am întors din zona roșie și că voi rămâne acasă, pentru a evita orice risc de a îmbolnăvi pe cineva.
Locuiesc împreună cu mama mea și cu soțul meu. M-au sunat de la DSP, mi-au spus că e bine că am anunțat și că vom ține legătura prin telefon, le-am spus că nu am niciun fel de simptom, dar mă ocup de casă. Ieri, pe la ora 13, m-au sunat de la stația de salvare să le spun unde locuiesc exact.
Au venit echipați, dar nu voiau să intre în curte. Mi-au spus că trebuie să ne ducă în carantină la Zimnicea. N-au venit cu un ordin scris, n-au arătat niciun document. Până la urmă, soțul meu a spus că decât să iasă scandal și să ne facem de râs, mai bine mergem la Zimnicea.
Eu am fost sinceră, am declarat, nu am zis nicio minciună, că puteam să spun că vin din sudul Italiei și evitam asta. Dar am zis că dacă e ceva, să fiu responsabilă.
Și uite așa am ajuns cu mama și cu soțul în această incintă în care probabil vor fi persoane infectate, iar eu să iau de acolo virusul. Și atunci cum e asta normal?
Am ajuns la Zimnicea, la centru. De cum am intrat în cameră, primul lucru, am fost la baie. Aia numai baie nu se numește. Prima ploșniță pe jos.
Sunt patru paturi în cameră, cu saltele foarte murdare. Bântuie ploșnițele, sunt resturi de șoricei pe saltele, toate saltele sunt murdare și infestate.”, a declarat una dintre persoanele întoarse recent din Italia ziarului Liber în Teleorman.
Condițiile s-au îmbunătățit, însă, după publicarea în ziarul Liber în Teleorman a reportajului legat de condițiile de cazare din respectivul centru de carantină.
Nu la fel de simplu s-a desfășurat totul într-un centru de carantină situat în reședința județului Teleorman. Într-un cămin de elevi din Alexandria au fost cazați aproape 80 de oameni întorși din zonele problematice ale lumii. Locul a dat bătăi de cap în primul rând poliției, chemați frecvent să intervină în scandalurile dintre membrii.
Toți veneau din străinătate și mulți dintre ei au un profil nu tocmai liniștitor. Vorbim despre foști infractori, actuali infractori și, în general, persoane fără prea multă educație.
Printre ei se mai află câteva familii decente, izolate acolo pe fondul suspiciunilor apărute. Dar mai important e de spus că toți au folosit, pe toată durata celor 14 zile, aceeași toaletă.
Practic, dacă unul singur avea boala, toți ar fi fost, în cele din urmă, bolnavi. În centrul de carantină menționat oamenii au fost puși la grămadă.
Femei și bărbați (nu toți din aceeași familie) au fost izolați de exterior, dar n-au fost izolați unii de alții. Medicul responsabil de supravegherea acestora, Bogdan Andrei, susține că nu i-a fost deloc ușor să-i țină în frâu pe cei de acolo.
El a confirmat că există o singură toaletă pentru locatari, dar susține că dacă toți locatarii ar respecta regulile de igienă, n-ar exista niciun risc de contaminare.
Din păcate, având în vedere educația multora dintre cei carantinați acolo, așteptări legate de aplicarea regulilor de igienă nu prea erau. Mai multe fotografii din centru arată, pe de altă parte, cum femeile stau împreună cu doi sau trei bărbați în cameră.
„Mai bine stăm pe câmp… ”
O altă situația la fel de gravă s-a întâmplat tot în Teleorman, dar în Roșiorii de Vede. E vorba de Hotelul Vedea, situat chiar în centrul orașului, care a fost identificat de Direcția de Sănătate Publică Teleorman drept spațiu adecvat pentru adăpostirea persoanelor venite din afara țării pe timpul celor 14 zile obligatorii de izolare.
Pe data de 5 aprilie, acolo au ajuns 75 de persoane. La nici 24 de ore de la momentul cazării în locul cu pricina, a început scandalul.
Oamenii spuneau că nu au apă, că lipsesc toaletele funcționale, că nu au lumină și nici căldură. De aceea strigau de la ferestre că “mai bine stăm în mașini, pe câmp, decât să stăm în hotelul ăsta!” În filmarea realizată de unul dintre cei carantinați, se vede că revolta oamenilor a ajuns la cote uriașe și doar intervenția primarului localității a mai putut calma puțin spiritele.
Primarul orașului Roșiorii de Vede, Valerică Cîrciumaru, consideră, la rândul lui, că locul ales pentru carantina celor întorși din străinătate nu e unul foarte bine ales, dar spune că a anunțat autoritățile județene că nu dispune de spații adecvate pentru așa ceva.
„Nu mai contează cine a ales hotelul ăsta, dar eu am zis în Comitetul Local că nu am spațiu adecvat. Ulterior, pe 3 aprilie, am primit hotărâre de la Prefectură să iau măsuri și să declar Hotelul Vedea spațiu pentru carantină. N-am avut ce să fac. Eu știam că hotelul ăsta n-a funcționat de atâția ani, am făcut ce am putut, am avut instalatori, dar nu prea au ce repara. Acum nici căldură nu au, le-am dat niște radiatoare. S-a suprasolicitat rețeaua și a căzut și curentul. Acum suntem aici cu toți. Eu îi înțeleg, că sunt în niște condiții grele, e adevărat. Și am reușit să potolesc spiritele aprinse, că am venit cu consilierul meu pe probleme de romi și s-au mai calmat. Eu deja luasem măsuri să trimit o persoană să comunice cu ei, am niște voluntari care se ocupă să le ducă ce au nevoie.”
Valerică Cîrciumaru, primarul orașului Roșiorii de Vede
Principalele motive de nemulțumire ale celor carantinați erau mizeria din hotel, dar mai ales frica în legătură cu faptul că vor lua virusul în carantină.
Din filmările realizate de aceștia și postate pe rețele de socializare se vede clar cum oamenii stau în grupuri mari, în camere închise, fără niciun fel de protecție.
Amenzi de 60.000 de lei pentru centrele de carantină
Iar lipsa condițiilor a fost confirmată în urma unor controale ale ANPC la nivelul mai multor județe din țară, astfel că în prezent se poate vorbi despre 60.000 lei amenzi, dar și și unități închise pentru nereguli privind cazarea și asigurarea hranei persoanelor aflate în carantină instituționalizată.
Acțiunile de control ale Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor continuă la nivelul întregii țări, pentru a verifica modul în care comercianții îndeplinesc prevederile Ordonanțelor militare adoptate până în acest moment, menite să prevină răspândirea noului coronavirus Covid-19, precum și felul în care respectă drepturile consumatorilor.
Eduardt Cozminschi, președintele ANPC și Paul Anghel, directorul general al ANPC au efectuat în cursul zilei 28 aprilie mai multe verificări la unitățile din Craiova care asigură servicii de cazare și catering pentru persoanele aflate în carantină. În urma acțiunilor desfășurate la societățile comerciale SC Flormang Com SRL, SC Lorpal SRL (Casa Zamfirescu) și SC MBI Travel SRL s-au constatat numeroase abateri la blocurile alimentare.
Vorbim despre nerespectarea condițiilor de depozitare a alimentelor; folosirea de materii prime cu durata valabilității depășită sau care nu erau însoţite de eticheta de produs de unde să rezulte principlalele elemente de identificare şi caracterizare; schimbarea stării termice a produselor. Mai mult, în spaţiile de pregătire a preparatelor culinare se utilizau ustensile depreciate, iar condiţiile igienice erau necorespunzătoare, respectiv paviment depreciat, pereţi cu urme de grăsime, hote murdare cu urme de grăsime arsă.
Potrivit unui comunicat al ANPC, în urma controalelor efectuate la Craiova, agenții economici au fost sancționați contravențional cu amenzi în valoare de 48.000 lei dispunându-se, totodată, și aplicarea măsurii complementare de închiderea unităților respective pe o perioadă de până la 6 luni.
Tot ANPC a sancționat și Hotelul Turris din Turnu Măgurele, afacerea familiei Dragnea, cu 20.000 de lei, după ce mai mulți oameni cazați în centrul de carantină improvizat acolo s-au plâns de calitatea hranei. Comisarii din echipa de control al constatat că oamenii carantinați la Turris mâncau carne expirată de 3 luni, carne produsă la ferma de porci a aceleiași familii importante din Teleorman.
Reclamații și la Constanța
În Constanța, un alt punct fierbinte de pe harta centrelor de carantină, au fost stabilite două centre de carantină instituționalizată: unul la Hotelul Flora din stațiunea Mamaia (hotel operat de o societate care aparține trioului Mazăre-Constantinescu-Strutinsky) și unul la Sanatoriul Balnear Techirghiol.
Contactată de Info Sud-Est, Cristina Schipor, managerul DSP Constanța, a declarat că a fost ales Hotelul Flora pentru că societatea care îl operează a depus prima oferta de preț solicitată de autorități și este unul dintre hotelurile care sunt încălzite și în afara sezonului estival.
„Asta a fost prima locație care ni s-a pus la dispoziție. Mie trebuie să mi le pună Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, noi acolo le discutăm. Și s-a convenit să alegem un hotel, având în vedere că avem destule hoteluri pe litoral, și Flora a fost primul hotel care ne-a dat oferta. Bineînțeles că astăzi am mai avut și alte oferte, de la alte societăți, avem de la Phoenicia… mai avem câteva. Nu le-am luat în discuție pentru că azi noapte au început să vină primele persoane care trebuiau carantinate. Au fost duse într-un centru pus la dispoziție de primărie, dar ei au început să reclame că nu le convine, că stau mulți. Acolo erau și camere unde aveau și 6 paturi. Ce hoteluri am mai vizitat nu aveau căldură și apă caldă acum. Solicitarea mea în CJSU asta a fost, am zis să mergem la hotelurile din sudul litoralului și la cele din stațiunea Mamaia. Mesajul nostru este că acești oameni nu sunt bolnavi, doar că vin din zone de risc. Trebuie să îi ținem sub supraveghere timp de 14 zile ca să vedem dacă sunt purtători sau nu. Momentan sunt persoane care vin din zone roșii”.
Cristina Schipor, managerul DSP Constanța
În aceste doua centre au fost carantinați mai mult de 1000 de oameni, 600 dintre ei fiind repatriați din Italia cu mai multe avioane care au aterizat pe aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța.
Mulți dintre ei au ieșit deja din cele 14 zile de carantinare și au plecat spre domiciliile lor. O problemă a fost la Hotelul Flora, acolo unde mai multe persoane carantinate au acuzat că mâncarea este proastă, astfel că Inspectorii de la Protecția Consumatorilor au controlat firma care se ocupa de catering și au găsit mai multe probleme, printre care și mai multe produse expirate.
Condițiile din centrele de carantină din întreaga țară au fost și continuă să fie discutabile. O primă mare problemă e aceea că la debutul carantinării oamenii nu sunt testați, astfel că ei nu pot fi separați în funcție de starea lor de sănătate.
O a doua problemă, și aceasta esențială, e aceea că o mare parte a celor ținuți în carantină instituționalizată au fost obligați să locuiască laolaltă în camere comune, cu alte familii. (Andrei Leonte, Info-Sud-Est.ro)
Trecerea către starea de alertă
Au existat situații în care 80 de persoane au împărțit o singură toaletă. Și în aceste condiții, îmbolnăvirea unuia singur ar fi determinat îmbolnăvirea tuturor.
Un primar dintr-o localitate din Teleorman, care a refuzat să înființeze centru de carantină în unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce, ne-a mărturisit că opțiunea lui a fost strâns legată de dorința de a nu face pușcărie.
„Eu nu am acceptat ideea asta, de a avea centru de carantină la mine în localitate. Pur și simplu, nu vreau să fac pușcărie, că ați văzut condițiile. Oamenii sunt cazați mai mulți înr-o cameră sau sunt dependenți de facilități comune, precum toaletele. Dacă unul se îmbolnăvește și moare, nu fac eu pușcărie? Sau trăiesc cu asta pe conștiință? De aceea am refuzat cât am putut…”
Primar din județul Teleorman
Punctul acesta de vedere nu e nici pe departe unul greșit. Centrele de carantină pot deveni adevărate surse de procese ale cetățenilor cu statul.
Evident, asta doar în cazul în care cei forțați să locuiască în camere comune sau să folosească toalete la comun manifestă simptome de boală și primesc confirmarea infectării.
Iar dacă se ajunge la astfel de situații, toate legile, inclusiv cea fundamentală, susține pe deplin dreptul omului la despăgubiri serioase.
Lucrurile s-au schimbat abia acum, în starea de alertă, după ce autoritățile au conștientizat că se află în pericolul de a plăti prin mii de procese.
Așa că, odată cu ieșirea din starea de urgență, românii care se întorc în țară nu mai sunt forțați să petreacă cele 14 zile de izolare în carantină instituționalizată, ci au posibilitatea de a se izola în propriile domicilii.
Desigur, dacă se tem pentru siguranța celor dragi, ei pot apela la aceste centre de carantină, dar șederea lor acolo va fi acoperită din bani personali.
Despre redacția informală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
