Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, a scris despre lecțiile de viață pe care dascălii ar trebui să le transmită elevilor/studenților din clasa I până la masterat? Un decalog de astfel de lecții, fără a avea pretenția că acesta este unicul posibil.
Problema presantă în România nu este nici tehnologică, nici ideologică, nici birocratică, ci ține de dotarea elevilor și studenților cu un set de valori bine definite, care să îi ajute să răzbată prin hățișul vieții moderne.
Este evident că fără un astfel de set de valori, acumulate și internalizate în timp, orice alt set de cunoștințe (de exemplu, educația financiară) va cădea pe un teren sterp, pe care nu are cum să prindă rădăcini. Cu părinți prea ocupați (sau lipsiți ei înșiși de un asemenea set de valori), cu social media și mass-media promovând în principal anti-modele și non-valori, rolul școlii în educarea noilor generații devine de o importanță covârșitoare.
Subliniem că în discuție nu este transmiterea de simple cunoștințe intelectuale/tehnice, ci educația în sensul ei primar, de înrădăcinare a unor comportamente etice.
Iată cele 10 lecții:
1, „Nu există prânz gratuit”. Pentru orice consumăm noi în plus, în mod gratuit, cineva, cândva, va trebui să plătească. Un elev care a internalizat această lecție, odată devenit matur, nu va mai cere, de exemplu, subvenționarea prețului la benzină și la motorină de către bugetul de stat, deoarece va ști că respectivul buget – pentru a nu intra într-un deficit nesustenabil – va trebui alimentat prin noi impozite percepute tuturor contribuabililor. Și astfel, toți – inclusiv cei mai săraci – îi vor subvenționa pe deținătorii de automobile, care nu sunt cei mai săraci cetățeni.
La fel cu solicitările de genul subvenționării de către stat a unei părți a creditelor, unde cei creditați (nu cea mai săracă parte a populației) ar urma să fie sprijiniți, în final, de toți contribuabilii, iar exemplele pot continua.
2, Într-o Europă integrată, concurentul tău pe piața muncii nu va fi vecinul de la etajul 3, ci omologul tău (elevul) francez, danez, polonez sau finlandez, așa încât ai face bine să folosești anii de școală pentru a putea face față în competiție cu ei. Fără comentarii.
Citește-le pe celalalte 8 în Curs de Guvernare.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
