Două ansambluri monahale din județul Iași sunt restaurate și incluse în circuite turistice cu sprijinul fondurilor europene. Pentru reabilitarea Mănăstirii Frumoasa (municipiul Iași) și a Mănăstirii Bârnova (la 10 km de municipiul Iași) au fost accesate finanțări (câte 5 milioane euro fiecare) în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020 pe axa dedicată patrimoniului cultural. În cazul primului obiectiv, lucrările sunt finalizate, în timp ce la Bârnova stadiul lucrărilor a ajuns la 65%. Investițiile, deși uriașe, creează noi probleme acestor edificii vechi, probleme care ar avea nevoie, la rândul lor, de alți bani pe care deocamdată nimeni nu pare dispus să îi aloce.
Mănăstirea Frumoasa,de pe raza municipiului Iași, este locul în care se spune că poposea soția lui Ștefan cel Mare ca să se facă frumoasă, prin odihnă și cosmeticale, în drumul ei obositor și plin de praf de la Suceava la Stambul. Se întâmpla pe vremea când aici era doar o mică mănăstire de maici ce acum nu mai există. În forma actuală, edificiul a fost construit în perioada 1836 – 1839. De asemenea, Mănăstirea Bârnova datează din 1666.
La nivelul Iașului, restaurarea celor două lăcașuri de cult reprezintă exemple de bună practică în ceea ce privește pregătirea proiectului, accesarea finanțării și realizarea efectivă a lucrărilor. Frumoasa este reabilitată în cadrul unui parteneriat cu Primăria Iași (autoritate care a asigurat și cofinanțarea), în timp ce Bârnova a fost unic aplicant și a fost nevoită să se împrumute de banii necesari pentru cofinanțare.
În timp ce lăcașul de cult din municipiul Iași nu va avea probleme pentru întreținerea lucrărilor (în special datorită amplasării), situația este diferită la Bârnova și există riscul ca lăcașul de cult să nu poată achita nici facturile lunare la utilități.
Tezaur descoperit la Frumoasa: 18 monede de aur
Lucrările la Mănăstirea Frumoasa au demarat în vara anului 2018 și, la scurt timp, acolo a fost găsit un tezaur cu 18 monede de aur (63 grame) din perioada 1561 – 1591, monede expuse acum la Muzeul de Istorie a Moldovei. „Monedele foarte bine conservate au fost descoperite într-un mormânt, peste scheletul unui tânăr în vârsta de circa 30 de ani, s-a făcut și un studiu antropologic în sensul acesta”, a declarat maica stareță Sofia de la Mănăstirea Frumoasa.
În cadrul proiectului au fost incluse cinci construcții care au fost restaurate: Biserica „Sf. Voievozi” (construită între anii 1836 – 1839), Palatul de pe ziduri (1816 – 1819), Palatul pentru femei (1727 – 1733), Turn Clopotniță (1819 – 1833) și Zidul de incintă (1726 – 1733). Înainte de începerea procesului de restaurare, Frumoasa avea circa 25.000 de vizitatori anual, iar unul dintre obiectivele specifice ale proiectului vizează creșterea acestui număr cu 10%.
„Deja numărul vizitatorilor a crescut, acest lucru se vede zi de zi”, a completat maica stareță.
Obiectivele de patrimoniu incluse în proiect au o suprafață construită desfășurată de aproape 3.300 mp. Proiectul a mai vizat amenajarea a 2.400 mp de spații verzi, a peste 1.300 mp de trotuare și alei pietonale și peste 760 mp de alei carosabile. De asemenea, au fost realizate cinci locuri de parcare în incintă și au fost amplasate 12 elemente de mobilier urban (opt stâlpi decorativi iluminat exterior și patru coșuri deșeuri cu colectare selectivă).
Lucrările de restaurare realizate la ansamblu sunt cele mai importante din istoria lăcașului de cult. „Eu am căutat în arhive și am găsit doar lucrări de întreținere care au avut loc periodic”, a precizat maica stareță. În prezent, constructorul Conest, firmă care și-a adjudecat licitația, mai lucrează doar la unele amenajări exterioare.
Mănăstirea Bârnova datează de la mijlocul anilor 1600
Construirea Mănăstirii Bârnova, situată la circa 10 km de municipiul Iași, a început în anul 1626, în timpul domniei lui Miron Bârnovschi, iar lucrările au fost finalizate 1666. Aproape lipit de mănăstire, se află un tei hibrid natural, cu o vârstă estimată la peste 650 ani, distins în 2011 cu titlul de „Arborele Anului”.
În prezent, lucrările de restaurare au ajuns la un grad de realizare de 65%, iar constructorul (firma Iasicon) speră să finalizeze reabilitarea până la sfârșitul acestui an. Pe parcursul lucrărilor, reprezentanții constructorului spun că unele soluții prevăzute inițial au trebuit să fie schimbate în funcție de descoperirile de la fața locului: este primul proces important de restaurare a ansamblului, demersurile fiind începute acum mai bine de 25 de ani, dar, până la oportunitatea fondurilor europene, nu au existat finanțări.
Principalele lucrări de la Bârnova vizează reconstrucția chiliei (care va funcționa acum ca spațiu muzeal), reabilitarea turnului clopotniței de la intrarea în ansamblu, restaurarea zidului de incintă (un zid cu o înălțime de cinci metri care înconjoară tot ansamblul) și a bisericii. În cazul chiliei, a fost refăcut integral și un beci de mari dimensiuni care era distrus în totalitate și a fost reabilitat după planurile vechi, fiind utilizat același tip de piatră de pe Dealul Repedea.
Una dintre provocările pe care constructorul le-a întâmpinat în lucrările de la ansamblu a vizat soluția aleasă pentru consolidare: introducerea unor tiranți forați de la nivelul superior al acoperișului până în fundație și mai puțin beton. „Din păcate, și monumentele trebuie să se supună normativelor seismice. Pentru mine, ca om care a lucrat mulți ani în domeniu, mi se pare un lucru incorect pentru că aceste clădiri istorice, care au stat deja 500 – 600 de ani în picioare să intervenim noi și să le supunem aceluiași normativ pe care îl respectă construcțiile civile. Ar trebuie schimbat ceva în acest sens. Noi, prin Uniunea Restauratorilor, facem aceste demersuri și sperăm ca într-un timp destul de scurt să reușim să ajungem la o concluzie”, a declarat ing. Gheorghe Băean, din cadrul Iasicon.
Mănăstirea nu are parcare și nici fonduri pentru întreținere
O problemă pe care Mănăstirea Bârnova o va avea în viitor ține de lipsa fondurilor pentru întreținerea ansamblului după finalizarea lucrărilor. În acest caz este vorba în special despre plata utilităților: de exemplu, doar pentru menținerea unei temperaturi adecvate în beciul restaurat din ruinele Casei Domnești, valoarea facturii este estimată de specialiști la aproape 10.000 lei/lună. „Nu știu cum vom reuși să întreținem”, a spus părintele stareț Paisie Furdui.
În context, de remarcat că, spre diferență de alte mănăstiri restaurate cu fonduri UE din județul Iași, lăcașul de cult din Bârnova a fost unic aplicant al proiectului. Acest lucru este important întrucât orice proiect european de acest tip este cofinanțat cu 2%.
Singurul sprijin pe care l-a avut mănăstirea a venit de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei. „Cofinanțarea a fost de 100.000 euro, noi nu aveam banii aceștia, dar ne-a ajutat Mitropolia, ne-a împrumutat. Suntem singura mănăstire care asigură ca beneficiar din fonduri proprii acel procent de 2%”, a spus părintele stareț. El și-a exprimat speranța ca, pe viitor, și Mănăstirea Bârnova să fie inclusă într-un parteneriat cu Consiliul Județean sau primăria locală astfel încât lucrările la ansamblu să fie completate inclusiv cu amenajarea unei parcări care în prezent nu există. „La finalizarea lucrărilor, Mănăstirea va fi inclusă într-un circuit turistic, alături de alte lăcașuri de cult, și sper ca acest proiect să continue cu alte componente”, a mai spus părintele stareț. Proiectul de restaurare a Mănăstirii Bârnova a demarat în iulie 2017 iar lucrările au ca termen de finalizare decembrie 2021.
Valoarea totală a investiției se ridică la circa 21 milioane lei. Însă fondurile nu au fost suficiente pentru a reabilita toate obiectivele din ansamblu. În acest sens, casa în care locuiesc cei patru călugări, parcarea, unele ruine din incintă și o parte din zidul de incintă nu au putut fi reabilitate.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
