Obligațiile impuse de Comisia Europeană statelor membre pentru protecția cetățenilor includ și construirea de sisteme moderne de gestionare a deșeurilor. Județul Galați, intrat în anii comunismului într-un program de industrializare masivă, a început implementarea unui asemenea sistem complex, în valoare de 104 milioane de euro, cofinanțat din fonduri europene. Proiectul va duce la colectarea selectivă a deșeurilor de către cetățeni.
Licitațiile și execuția Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) sunt în derulare, existând două scenarii pentru finalizare: cel optimist – în 2023, cel pesimist – în 2024. Gestionarul proiectului este Consiliul Județean Galați.
Scurt istoric al proiectului
Prima inițiativă pentru crearea acestui proiect a venit în 2006, chiar înaintea aderării efective a României la UE. Nu s-a concretizat însă nimic. ”A fost doar o idee care a rămas atunci într-un sertar”, spune președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
În 2012, în mandatul de președinte al Consiliului Județean deținut de controversatul Nicolae Bacalbașa, s-a întocmit un proiect depus spre finanțare pe vechiul Program Operațional Sectorial (POS) Mediu 2007 – 2013. Valoarea inițială a acestuia a fost de circa 40 de milioane de euro, crescută apoi la peste 50 de milioane de euro. Proiectul a picat însă pentru că terenul propus de Primăria Galați pentru depozitarea și sortarea deșeurilor, o suprafață de circa cinci hectare în zona Barboși, nu a putut fi scos din fondul forestier. Proiectul a fost deci respins de la finanțarea pe POS Mediu.
În 2016, proiectul a primit a treia formă. El a fost aproape complet reconfigurat pentru a fi depus spre finanțare pe noul Program Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, în contextul modificărilor survenite în legislația de mediu.
Ce presupune proiectul
Prima condiție pentru lansarea proiectului și finanțarea lui din fonduri europene a fost obținerea terenului pentru sortarea deșeurilor. De această dată, Consiliul Județean și Primăria Galați au găsit o suprafață de teren lângă combinatul siderurgic Liberty Galați SA, de 15 hectare, o pășune ce a putut fi transferată fără probleme de legalitate către Consiliul Județean, a arătat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Ce urmează să fie construit? În municipiul Galați va exista o stație de tratare mecano-biologică cu digestor (instalație de extragere a unor componente din deșeuri), linie de sortare și turbină pentru producerea curentului electric (cu o pondere de 60 la sută din întregul volum al proiectului), iar în municipiul Tecuci o stație de compostare (care transformă deșeurile în îngrășământ) și o linie de sortare. În plus, la Tecuci trebuie închisă groapa de gunoi neconformă de la Rateș.
De asemenea, în zona orașului Târgu-Bujor se vor realiza o stație de transfer cu o linie de sortare și o stație de compostare. În fine, în vecinătatea comunei Valea Mărului se construiește un depozit de deșeuri cu o capacitate de un milion de metri cubi și cu o durată de viață de 35 de ani, precum și o linie de sortare.
”Toate gospodăriile vor primi pubele cu coduri de bare, iar sistemul va fi dotat cu utilaje mari de transport, camioane și prese pentru materialul reciclabil. Va fi un singur operator care va ridica deșeurile menajere din tot județul, cu excepția municipiului Galați”, a mai declarat președintele Consiliului Județean.
El a mai spus că o provocare va fi conștientizarea colectării selective în rândul cetățenilor. Lucrările la unele dintre componentele sistemului au început deja. Joi, 22 octombrie, la depozitul de la Valea Mărului lucrările erau în toi, firma câștigătoare având 26 de utilaje și mai multe echipe de muncitori la treabă. Celula 1 a depozitului de deșeuri este finalizată în proporție de 90 la sută, iar celula 2 este construită în proporție de circa 60-70%, potrivit declarațiilor constructorului. Asocierea având ca lider compania ilfoveană Iridex Group Plastic SRL, împreună cu Argif Proiect SRL, Acvatot SRL și subcontractantul Elsaco Electronic SRL, are în sarcină această componentă a proiectului finanțat prin POIM, cu o valoare de aproximativ 50,18 milioane de lei, exclusiv TVA.
În paralel, pe o altă procedură de achiziție publică se va lucra la realizarea căilor de acces în tot județul. Lățimea acestor căi de acces va trebui să atingă opt metri pentru a permite intrarea utilajelor de mari dimensiuni către toate stațiile, depozitele și componentele SMID.
Procedura DBO și avantajele sale
Cea mai complicată componentă a sistemului este operarea stației gigant de lângă Galați. E vorba despre elaborarea unui caiet de sarcini pentru o procedură integrată în sistem DBO (Design – Build – Operate), de proiectare, execuție și operare integrată pentru stația de la Galați.
”Este o chestiune ce îmbracă un caracter de pionierat în România și în Europa de Est. Discutăm cu instituții ale statului care să ne ghideze la întocmirea caietului de sarcini, dar conceptul duce clar la o serie de avantaje. Mai întâi, operatorul va trebui să mențină funcționalitatea timp de 15 ani, eventual pe propria cheltuială, iar apoi, scurtăm timpul de operare pentru că, la finalizarea lucrărilor, investiția va putea fi operată imediat. Astăzi, după zece ani de la finalizarea proiectelor, în unele județe nu se operează datorită contestațiilor dintre diversele firme și, între timp, a apărut necesitatea retehnologizării, ceea ce la Galați nu va fi cazul”, a explicat Costel Fotea.
”Am ușoare emoții legate de această procedură de achiziție în DBO unde vor trebui să se prezinte asocieri de 3-5 firme care să poată îndeplini toate cerințele din caietul de sarcini. Trebuie firme specializate pe fiecare dintre operațiuni. Chiar dacă aici am înregistra o întârziere de câteva săptămâni, beneficiul ar fi pe termen lung, pentru că nu am sta ulterior ani de zile până să operăm efectiv acest sistem”, a mai precizat președintele Consiliului Județean Galați.
În ceea ce privește finalizarea integrală a lucrărilor la SMID-ul gălățean, șeful Consiliului Județean avansează două scenarii: cel optimist – sfârșitul anului 2023 și varianta pesimistă – 31 decembrie 2024.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
