Pictorul Camil Ressu, de la nașterea căruia, pe 26 ianuarie, s-au împlinit 145 de ani, este unul dintre cei mai viguroşi artişti români ai generaţiei afirmate în perioada interbelică şi care, în calitatea sa de profesor şi rector al Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti, a contribuit la formarea a zeci de generaţii de artişti plastici.
Pictorul şi-a descoperit de timpuriu vocaţia. La vârsta de 15 ani, fiind elev la Liceul „Vasile Alecsandri” şi participând la un concurs de desen, organizat la Bucureşti de Societatea „Tinerimea română”, a obţinut Premiul I. De altfel, nici tatălui său, magistratul Constantin A. Ressu, deputat de Covurlui, fost primar al Galaţiului în patru rânduri (noiembrie 1886 – martie 1887; iulie 1888 – septembrie 1890; septembrie 1890 – februarie 1891; septembrie 1894 – octombrie 1895), nu-i era străină pictura. Însuşi artistul mărturiseşte în cartea sa „Însemnări” (1967) că tatăl său, adeseori, evadând de la preocupările profesionale, se refugia în pictură: „De la el, de copil, prin contagiune, am prins şi eu gust să zugrăvesc”.
După terminarea liceului (1896), s-a înscris la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, apoi, după ce a studiat doi ani în clasa profesorului G. Dem. Mirea, urmându-şi familia (tatăl său murise pe 4 martie 1896, la numai 51 de ani), s-a mutat la Iași, locuind la Haricleea Ressu, sora tatălui, profesoară și directoare la Școala femeilor române „Reuniunea”.
Își continuă studiile la Şcoala de Belle Arte de aici, unde îi are profesori pe Emanoil Bardasare, Constantin Stahi și Gheorghe Popovici. Absolvind în 1902, cu medalia de argint, pentru desăvârşirea studiilor merge la München. Mediul bavarez însă nu-l satisface şi, în ciuda insistenţelor lui Nicolae Mantu, care studia pictura animalieră cu profesorul Heinrich von Zügel, părăseşte la scurt timp capitala Bavariei și atelierul lui von Kaulbach de la Akademie der Kunst, îndreptându-se spre Paris. Aici frecventează atelierul lui Jean Paul Laurens, de la Academia Julian.
În capitala Franţei, Ressu frecventează mediile socialiste, face parte din „Cercul studenților români”, este atras atât de capodoperele artei clasice, dar şi de creaţiile pictorilor moderni: Manet, Renoir, Pissaro, Sisley, Van Gogh, Cèzanne.
Continuarea în Viața Liberă
Citește și: Cum s-a transformat un castel ruină într-un Castel Viu. Experimentul Posmuș
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: viata-libera.ro)
