Contrabandă cu țigări, alcool și grade la frontieră. Metode inedite: ambulanța cu alcool

Contrabanda cu țigări se împletește cu cea cu alcool în funcție de ce comenzi primește rețeaua de contrabandă care este fixă.

1.004

Contrabanda este prolifică la frontiera cu Serbia, Ucraina și Republica Moldova. Aceste state nu sunt în UE, iar cuantumul accizelor la produsele alcoolice și din tutun este mult mai scăzut decât în țara noastră. Contextul face contrabanda extrem de profitabilă dar și de periculoasă, fiind conexată cu fenomene grave de infracționalitate transfrontalieră: trafic de organe, trafic de droguri, trafic de persoane. Rețeaua e stabilă, comenzile variază: alcool, tutun, persoane.

De cele mai multe ori, banii din contrabandă finanțează și corupția, finanțează fenomenul infracțional în diversele lui forme, explică procurori din Caraș, județ de frontieră în presa locală. Și chiar polițiștii implicați în lupta cu contrabanda ori superiorii lor admit uneori că infrastructura tehnică și de urmărire a contrabandiștilor o depășește pe cea a autorităților. Iar atunci când sunt dovediți, fie și cu tehnica modestă pe care anchetatorii o au, contrabandiștii apelează la lumea interlopă și metodele specifice acesteia pentru a băga anchetatorii în sperieți. Însă atunci când se face organizat și nu vorbim de „micul trafic”, contrabanda se poate face numai cu suportul autorităților de frontieră.

Contrabandă cu TIR-ul prin PTF Naidăș

Caraș-Severin are populație scăzută, șomaj ridicat. Are o disponibilitate spre muncă a oamenilor foarte mare, după ce majoritatea au rămas fără locuri de muncă odată cu închiderea industriei locale. De asemenea infrastructura este de slabă calitate, prost întreținută, elemente care fac zona extrem de favorabilă fenomenului de contrabandă. Autoritățile arareori includ zona în controalele tematice planificate, tocmai din cauza amplasării sale și a unei populații reduse. Deși are cel mai lung segment de frontieră cu Serbia, Caraș-Severin are doar un singur punct rutier de trecere: cel de la Naidăș. Acesta este locul unde, în conivență cu autoritățile, contrabanda se face chiar cu TIR-ul, zona fiind una slab controlată și monitorizată. De exemplu, la descinderile DGA din 2011, un autobuz și 2 elicoptere cu vameși și polițiști de frontieră au ajuns la București pentru audieri, peste 40 de persoane făcând obiectul dosarului deschis în urma acestei acțiuni, semn că această conivență nu era deloc redusă.

DNA a fost obligat să revină la PTF Naidăș, ultima acțiune vizând un vameș și doi polițiști de frontieră condamnați definitiv chiar anul trecut la 6 ani de închisoare. Dosarul respectiv oferă, de asemenea, și informații prețioase despre metodele de contrabandă din această zonă și amploarea sistemului.

Rechizitoriul arăta că:

Din cercetările efectuate de-a lungul timpului, s-a desprins concluzia certă că, în activităţile de contrabandă derulate prin Punctele de trecere a frontierei cu Rep. Serbia, contrabandiştii se bucură de sprijinul diferiților lucrători vamali şi poliţişti de frontieră care îşi desfăşoară activitatea în aceste puncte.

Funcţionarii publici care acţionează pe palierul de protecţie acordă un sprijin direct în operaţiunile de introducere în ţară a ţigărilor de contrabandă, sprijin materializat în diferite modalităţi:

→ Lucrătorii vamali şi poliţiştii de frontieră sunt cei care decid alegerea momentului favorabil şi declanşarea activităţilor infracţionale. Acest lucru se face doar după ce, în prealabil, aceştia se asigură personal că întreaga zonă pe unde urmează să tranziteze ţigările este supravegheată şi că nu sunt prezente persoane care le-ar putea împiedica activitatea sau instituţii ale statului care să efectueze controale inopinate.

Pentru a spori gradul de control al zonei şi pentru evitarea surprinderii în flagrant a traficanţilor pe traseul de deplasare, funcţionarii obişnuiesc să „perie” zona de interes înainte de intrarea în ţară a maşinilor de contrabandă. După ieşirea din P.T.F., uneori joacă rolul de „antemergători” ai acestor maşini, astfel încât să semnaleze în timp real eventualele filtre de control amplasate pe traseu (după cum a fost cazul polițistului de frontieră Tămaş Rija Grigoraş – Şeful Detaşamentului de Intervenţie din Cadrul STPF Naidăş).

După ce este accesat acest ansamblu de măsuri, de natură să asigure, deopotrivă, protecţia şi conspirativitatea activităţilor infracţionale, contrabandiștii sunt înştiinţaţi că întregul sistem de angrenare a componentelor criminale este operaţional şi că, prin urmare, pot intra în ţară cu produsele de contrabandă, depozitate în autoturisme şi disimulate în diverse spaţii din acestea.

→ După primirea semnalului favorabil, autoturismele de contrabandă intră în Punctul de trecere a frontierei unde, în conivenţă cu contrabandiştii, funcţionarii nu efectuează controlul vamal al autoturismelor (de cele mai multe ori polițiștii și vameșii rezumându-se să „mimeze” un simplu control al acestora şi al actelor de identitate, fiind complici ai contrabandiștilor) și nici nu înregistrează în fişele de evidenţă datele de identificare ale maşinilor şi ale conducătorilor auto. În multe cazuri s-a putut constata astfel că anumite autoturisme tranzitează frontiera, în mod repetat, însă cu numere de înmatriculare diferite.

Toate aceste mimări și omisiuni de înregistrare a documentelor se fac în condițiile în care activitatea de control este filmată în permanență. Polițiștii complici știu însă foarte bine și că, în urma unui trafic susținut, rezultă mii de ore de filmare pe care nimeni nu este dispus să le vizioneze ulterior controalelor, pentru ca acești vameși sau polițiști să poată avea probleme.

Contrabandiştii de anvergură, care îşi permit avansarea unor sume importante de bani, optează de regulă pentru efectuarea unui număr cât mai mic de transporturi, ocazii cu care să fie însă introduse în ţară cantităţi mari de ţigări (fiind folosite autoturisme de gabarit, inclusiv tiruri). Pentru succesul unei astfel de operaţiuni, se acţionează doar în colaborare cu un număr redus de poliţişti şi lucrători vamali, aflaţi de mult în anturajul grupărilor de contrabandişti. Ulterior, se aşteaptă ca respectivii funcţionari să intre în tură, în posturile „cheie” (de la intrare în ţară pentru tiruri sau autoturisme), aceştia dau „undă verde” operaţiunii, moment în care se pune în mişcare angrenajul de transport al contrabandiştilor, rețin procurorii anticorupție în rechizitoriul citat.

Majoritatea transporturilor combină transportul de țigări cu cel de alcool, fiind preferat alcoolul alimentar, extrem de ieftin și de prezent în Republica Serbia.

 

Contrabandă cu Ambulanța

Un episod extrem de relevant pentru contrabanda cu alcool a avut loc în anul 2012, tot la frontiera cu Serbia. Un cetățean român s-a gândit că ar trece mai ușor de controlul de la frontieră dacă și-ar transporta alcoolul de contrabandă cu o ambulanță. Și-a cumpărat practic un microbuz alb, i-a pus un girofar și a încercat să-l inscripționeze ca pe o ambulanță, acoperind cu leucoplast inclusiv părți din  numerele de înmatriculare.

Poliţiştii au depistat în microbuzul în Deta (jud. Timiş) ce avea aplicată pe portieră o emblemă a Crucii Roşii peste 300 litri de alcool de contrabandă, de provenienţă Serbia.

Țuică curată din… alcool etilic

O astfel de rețea de contrabandă a fost depistată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Oravița, rețeau condusă de Mircea Morărelu, cel care primea alcool de contrabandă pentru a-l comercializa pe piața neagră din Oravița.

Polițiștii l-au identificat pe Gheorghe Copoceanu vânzând alcool etilic fără timbru în piața agroalimentară și l-au monitorizat văzând că merge regulat la un microbuz parcat în apropiere. Au percheziționat microbuzul descoperind 280 litri alcool etilic din Serbia, în sticle având aplicate etichete cu inscripţia Etil Alkohol 96 % v/v, și 220 litri de lichid incolor cu miros specific alcoolului etilic ambalat în 11 recipiente de plastic de culoare albă a câte 20 litri fiecare. Inițial, Copoceanu a declarat și că 50.000 lei găsiți asupra sa la percheziție ar proveni de la cuscrul său din Teregova (localitate renumită pentru răchia de prună), „pentru a cumpăra euro de pe ei”. Banii, au constatat polițiștii, erau tot pentru achiziția de alcool de contrabandă. În cele din urmă, Copoceanu le-a declarat procurorilor că alcoolul fusese cumpărat de la „Mircea Țiganu” – Mircea Morărelu, cel care adusese alcoolul de contrabandă.

Mircea Morărelul se deplasa aproape zilnic în Serbia prin Punctul de Trecere a Frontierei Naidăş-Kaludjerovo, polițiștii concluzionând că aceste deplasări nu puteau fi făcute în scop turistic, ci numai în vederea introducerii ilegale în ţară de produse accizabile. De altfel, Morărelul a fost depistat ulterior încercând să introducă ţigări ascunse în interiorul instalaţiei GPL a unei Dacii, confirmând că, de regulă, contrabanda cu țigări se împletește cu cea cu alcool, în funcție de ce comenzi primea rețeaua de contrabandă.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata