București: Instanța a anulat autorizația de demolare pentru trei clădiri construite în urmă cu circa 100 de ani, pe strada Christian Tell

83

Curtea de Apel București a anulat autorizația de demolare pentru trei clădiri construite în urmă cu circa 100 de ani, pe strada Christian Tell 16-18, în zona protejată Piața Amzei, iar sentința a rămas definitivă printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în această săptămâna. Demolarea clădirilor a avut loc în 2013, în weekend, stârnind un scandal la vremea respectivă, deoarece din cea mai valoroasă clădire a rămas doar coaja și rândul de camere din spatele acesteia. Pe teren, Primăria Capitalei a emis între timp o autorizație de construire pentru un bloc de 5 etaje, însă avizul emis de Ministerul Culturii pentru autorizația de demolare a fost folosit și pentru autorizația de construire, iar aceasta a fost anulat prin decizia instanței.

Procesul a fost intentat de Asociația Salvați Bucureștiul care a luptat încă din 2012 împotriva demolării clădirilor de pe strada Christian Tell. nr. 16-20. Acum Asociația Salvați Bucureștiul va deschide un nou proces pentru reconstruirea clădirilor demolate, dar va face și plângere penală împotriva celor care au semnat autorizația de demolare (Sorin Oprescu, Gheorge Pătrașcu, Radu Boroianu) pentru abuz în serviciu și distrugere.

Clădire de pe Strada Christian Tell-înainte de demolare

„În 2012, am aflat de intenția de demolare a imobilului și am solicitat suspendarea avizului (o înghețare a situației juridice până când o instanța de fond verifică legalitatea) în dosarul 44624/3/2012. Curtea de Apel București, în 11.03.2013, a respins cererea spunând că problema juridică e prea complexă pentru un dosar de suspendare. În octombrie 2013 s-a emis autorizația de demolare, semnată de fostul primar Sorin Oprescu cu avizul primarului Chiliman și al Ministerului Culturii (prin Radu Boroianu, secretar de stat), deși existau studii istorice care spuneau că imobilele au valoare de monument istoric. Autorizația s-a executat în octombrie 2013, în ciuda presiunii oamenilor de cultură. Am solicitat anularea autorizației în dosarul 41830/3/2014. Curtea de Apel București a dat hotărârea definitivă în 16.06.2017. E important că s-a anulat și avizul pentru construirea unui bloc de 5 etaje în locul a ce s-a demolat. Împotriva hotărârii Curții de Apel s-au formulat două căi de atac extraordinare. Una a fost respinsă de Curtea de Apel București în dosarul 6729/3/2018 în 15.03.2018. A doua a fost respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul 384/1/2018 în 17.04.2018„, a explicat Nicușor Dan, vicepreședintele Asociației Salvați Bucureștiul.

La vremea demolării clădirii, dezvoltatorul proiectului imobiliar spunea că are un studiu istoric, care arată că imobilele demolate nu au valoare de monument, însă Ordinul Arhitecților din București a comandat reputatului profesor Nicolae Lascu un astfel de studiu care atestă că imobilele din str. Christian Tell nr. 16 și 18 au valoare de monumente istorice. Ordinul Arhitecților din România a solicitat Ministerului Culturii includerea imobilelor în Lista Monumentelor Istorice, însă acest lucru nu s-a realizat.

Despre clădirile demolate

Casa de pe strada Cristian Tell nr 16-16A, denumită și vila dr. Patzelt a fost construită după 1890 după planurile arhitectului Oscar Benis, potrivit informațiilor de pe blogul Silviei Colfescu. „Construită după 1890, în stil academist de sorginte neoclasică, vila este situată într-o grădină de proporții destul de generoase. Îmbinarea fericită a volumelor, modul plin de armonie în care au fost concepute arhitectura și decorul clădirii fac din ea un frumos exemplu de locuire urbană civilizată. Pentru orice bucureștean, casa aceasta este un document prețios al identității locuitorului Capitalei, ce ne vorbește despre concetățenii care ne-au precedat ca despre niște oameni demni și iubitori de frumos. Adică exact contrariul a ceea ce se spune astăzi despre bucureșteni”, spune aceasta.

Istoricul Andrei Pippidi, scrie, în unul din articolele sale că, în această casă ar fi locuit chiar Dimitrie Ghika (1867-1954), un personaj de prim rang în diplomația românească, împreună cu frații săi, monseniorul Vladimir Ghika și fratele sau Alexandru Pictorul.

 

 

FOTO: Florin Bălteanu

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata