Peste 200 de palate ale romilor din Timișoara redesenează orașul (II)

Patrimoniul interbelic cotropit de clanurile țigănești

5.954

De Sfântul Gheorghe 2018, tocmai în zi de sărbătoare, Ionelaș, șeful clanului Cârpaci, rebranduit Sandner, ca să sune nemțește, a fost prins în drum spre Timișoara, când trecea granița prin vama Cenad, și a fost condus la pușcărie pentru a executa o pedeapsă de 7 ani și două luni închisoare pentru fraude imobiliare gigantice, după ce se sustrăsese justiției timp de doi ani. În 2013 Opinia Timișoarei scria pe larg despre lanțul de complicități prin care clanurile de romi bogați din Timișoara au pus mâna pe un patrimoniu imobiliar valoros.

Mare parte din vilele  interbelice au fost capturate prin mijloace mafiote:„Vile superbe, case boierești ori palate, adevărate bijuterii arhitecturale, au căzut rând pe rând în mâinile mai multor clanuri țigănești care au transformat Mica Vienă în Marele Kitsch. Situate în cele mai frumoase zone centrale ale orașului, acestea au fost în mare parte transformate de noii proprietari, care le-au adăugat plăci de marmură și ornamente încărcate din lemn și piatră, străjuite de turnuri impresionante. De un rafinament greu de explicat”, nota publicația.

Ionelaș Cârpaci

Bulevardul Loga, Splaiul Vladimirescu, str.Brașov, bd. Mihai Viteazu, str. Eminescu și întreg cartierul de vile din vecinătatea Parcului Rozelor au fost cotropite. Ca și când nu ar fi fost de ajuns, numeroase spitale au ajuns în proprietatea clanului Cârpaci care posedă peste 140 de imobile și terenuri în Timișoara și împrejurimi.

Mihai Viteazul, 26-Fosta clinică de Oncologie

Pe vremea când era prefect, acum un deceniu, liberalul Ovidiu Drăgănescu a încercat să dea de capăt rețelelor mafiote aflate în plină expansiune imobiliară. Intervenind într-o dispută pe vila cunoscută sub numele de „Casa cu trei fete”, construită în stil Bauhaus de arhitectul Gh.Bleyer în 1947 și vânată deja de clanul Cârpaci, prefectul ar fi ieșit bătut de țigani dacă nu intervenea Poliția. Țiganii au cumpărat două din cele trei apartamente și au lăsat paragina să se extindă, privând unicul locatar rămas de confortul frumoasei case. De altfel, aceasta este maniera în care clanurile pun mâna pe vilele interbelice: cumpără un apartament, apoi terorizează vecinii până când aceștia cedează psihic și le vând apartamentul la preț de nimic.

Casa cu trei fete
Casa cu trei fete-detaliu

Se cunosc cazuri de deces și de sinucidere din cauza hărțuirii. Într-un caz, țiganii și-au intabulat casa scării silindu-i pe bătrânii de la etaj să urce… pe frânghie.

Întrebat de presa locală, fostul prefect crede că nu mai e nimic de făcut, fiindcă infracțiunile sunt deja prescrise și arată cu degetul spre autoritățile sesizate de el în anii când încă se putea opri tăvălugul:

În 2007, când se împlineau cei zece ani în care nu se puteau vinde, potrivit Legii retrocedărilor, iar romii puteau merge la notar să îşi ia casele, am cerut ca Primăria, Consiliul Judeţean, Ministerul Culturii prin direcţiile sale, să se folosească de dreptul de preempţiune. Căci până atunci, foştii proprietari şantajaţi vindeau prin procură. Toate se vindeau legal la notar, şi cu promisiune de vânzare, abia din 2007. Primăria putea atunci să meargă să îşi exercite dreptul şi am sesizat să îl folosească şi să cumpere la preţul indicat în promisiunea de vânzare. Dar nu s-a folosit de el. A fost, din păcate, o lecţie amară a instanţei pe care a dat-o instituţiei. Mi-a respins acţiunea şi mi s-au pus şi despăgubiri imense ca să mă oprească din acţiunea mea, ca Instituţie a Prefectului. Aşa că Primăria, Consiliul Judeţean, Ministerul Culturii nu s-au folosit de dreptul lor şi casele s-au vândut. Singurul lucru ce se mai poate face este să se ia toate dosarele din arhiva Primăriei Timişoara, din arhiva Judecătoriei, Tribunalului, Curţii de Apel şi să se găsească ilegalităţile.Primăria pierdea proces după proces, pentru că «uita» să depună la timp documente la dosar. Nu ştiu cum se face, dar romii câştigau mereu cu Primăria.

 

Romii s-au folosit de slăbiciunea instituțiilor neconsolidate ale statului și de lăcomia unor funcționari, pentru a pune în mișcare un mecanism de corupție bine uns. Au folosit imperfecțiunile Legii retrocedărilor și conjunctura că foștii proprietari erau adesea oameni în vârstă care nu aveau timp să aștepte zeci de ani să își recapete casele. Clanurile au obținut semnături pe promisiuni de vânzare plătite cu sume mult sub valoarea imobilelor. Acolo unde nu s-au găsit proprietarii, au fost inventați. Dar toate acestea nu se puteau face dacă nu ar fi existat un lanț de complicități cu notari publici, avocați, magistrați, funcționari de Carte Funciară și funcționari ai Primăriei, polițiști. Ei sunt cunoscuți, dar nedovediți. Numai dacă s-ar verifica numărul de apartamente și averile dobândite într-un interval de zece ani de aceste rețele, s-ar vedea zalele lanțului de ticăloșii cu acte aparent în regulă. Găsirea unor proprietari de acum jumătate de veac nu este posibilă în Banat fără concursul funcționarilor de Carte Funciară, fiindcă necesită o căutare specializată. Orice informație poate fi obținută cu concursul funcționarilor Cărții Funciare.

Interpolul în vizită la palatele țiganilor din Timișoara

Este cunoscut că Transilvania și Banatul dețin întregul istoric imobiliar înscris în Cărțile Funciare încă de pe vremea Imperiului Habsburgic, când se aplica în organizarea cadastrului Codul Civil austriac. Ele consemnează proprietari, vecinătăți, înstrăinări etc. În 1855 Ministerul Justiției a emis un Regulament de procedură a Cărților Funciare, inițial aplicat parțial în Ardeal, excepție făcând până în 1867 Banatul, Crișana, Maramureșul și Satu-Mare, care au trecut treptat la noul sistem prin copiere a vechilor cărți în noile registre. În plus, Timișoara a avut în perioada 1898-1917 un monitor oficial al orașului, Városi Közlöny, care cuprindea o secțiune despre proprietăți și construcții: vânzare-cumpărare, construcții noi, demolări.

În anii 2003-2007 mai mulți șefi ai serviciului CF precum și notari au intrat în vizorul poliției și al justiției, iar unii dintre ei au fost condamnați pentru falsuri. Cel mai cunoscut nume este cel al Saftei Criste, soția fostului Procuror general al României, Mircea Criste. Cercetată pentru neglijență, fals în acte etc., notărița lui Cârpaci a scăpat prin tergiversarea anchetei și prescrierea faptelor. Se înțelege cum au obținut clanurile rome din Banat documente de proprietate pe imobile prestigioase cărora țiganii le găseau subit moștenitorii și obțineau promisiuni de vânzare, verificate superficial de judecători. Bunăvoința judecătorilor a jucat așadar rolul ei. Lista proprietăților clanului Cârpaci, dată publicității de Finanțele din Timiș și publicată de Mediafax, este incredibilă, dovedind indulgența cu care autoritățile au tratat fenomenul și nepăsarea cu care cetățenii și-au tratat orașul afectat de tranziție.

Destinul Vilei Kimmel

„Ionelaș Cârpaci este cel mai bogat rom din România”, așa suna un top al celor mai avuți țigani  întocmit de VerticalNews, cu o avere de peste 13 milioane de Euro deținută împreună cu concubina sa, Mirela Stanca și numărată în palate, vile, terenuri, cavouri cu turnulețe, mașini, bijuterii și cele 27 Kg de aur restituite de statul român pe baza unor dovezi incerte de persecuție pe vremea comunismului. Acesta a reușit să pună mâna pe clădiri de patrimoniu, să evacueze instituții, cum este Spitalul de copii „Louis Țurcanu” sau spitalul de ortopedie. Nu are școală și nici firme, dar a găsit secretul îmbogățirii prin corupție, prin șmecherii și falsuri.

Vila Kimmel

 

A reușit să pună în dificultate funcționarea Centrului Cultural Francez prin revendicarea frumoasei case de pe Bulevardul Loga prin falsificarea semnăturii unuia dintre moștenitori.Vila Kimmel, construită în stil clasicist de arhitectul Josef Kremer jr. și terminată în 1914, era destinată iubitei industriașului Ignácz Kimmel, o actriță budapestană asasinată de valet înainte de a ajunge la Timișoara pentru a vedea casa. Văduva fabricantului de cognac Kimmel a vândut-o familiei Lang care a emigrat în 1948, după naționalizare, în Franța. O vreme, imobilul intrat în patrimoniul statului a găzduit secția de artă a Muzeului Banatului, până când clanul Ceaușescu a pus ochii pe casă în anii ’70 și și-a rezervat-o ca vilă de oaspeți pentru rarele vizite în Banat. După Revoluție, casa a fost închiriată de autoritatea locală Centrului Cultural Francez până în 2007, când a fost retrocedată. N-a lipsit mult ca Ionelaș Cârpaci să își adauge la colecție și această bijuterie imobiliară printr-o semnătură falsificată, dar a fost oprit la timp. Consiliul Județean Timiș și prefectul au avansat la un moment dat exercitarea dreptului de preempțiune pentru cumpărarea vilei, dar s-a schimbat garnitura politică și proiectul a rămas în suspensie. Tot în suspensie se află și azi, grevat de un litigiu pentru o parte din parcul ce aparținea cândva casei. Cât timp este folosită de Centrul Cultural Francez este în siguranță, totuși Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei se interesează din când în când de vilă, pentru a nu avea destinul crunt al Casei Mühle, lăsată să se prăbușească. În revanșă, clanul Cârpaci s-a instalat în capela monument al familiei Kimmel din cimitirul căii Buziașului fără să ceară voie de la nimeni. Municipalitatea s-a pomenit cu fotografiile unor decedați din clanul Cârpacilor pe celebra criptă: Cârpaci Trifu Surică, Bociu Tanța și Toma Gheorghe Trifu care au odihnit o vreme, până la intervenția autorităților, lângă descendenții familiei Kimmel.  

Afaceri de milioane fără firmă, fără școală, fără calificare

Evenimentul zilei scria în 2013 că „Ionelaş Cârpaci locuieşte într-o vilă cu turnuri, placată cu marmură, plasată pe malul Begăi. În curte are doar maşini de lux: un BMW X5, două Audi (Q7 şi Q5) şi un Mercedes, toate înmatriculate cu numere de Germania. Trăieşte retras, iar la telefon nu răspunde niciodată direct, având tot timpul un valet care îţi spune dacă stăpânul este sau nu disponibil. A brevetat „reţeta preluării ostile”Sclipirea lui de geniu i-a adus averea, Cârpaci fiind primul care a pus la cale „reţeta imobiliară ţigănească”, o metodă imbatabilă de a pune mâna pe cele mai bune case şi vile din centrul Timişoarei”. Totuși, patrimoniul pe care l-a capturat prin șmecherii nu se află pe numele său, ci pe numele numeroaselor rubedenii care formează clanul Cârpaci, care, aliat și încuscrit cu clanul Stancu, au pus mâna pe un tezaur imobiliar în centrul Timișoarei evaluat de experți la peste 250 milioane de Euro. Au evacuat o duzină de spitale: Spitalul de copii, Clinica de Balneo-fizioterapie de pe Bul.Loga 42-44, ambulatoriul și secția de oftalmologie aparținând Spitalului Municipal, Secția de neuropsihiatrie infantilă de pe str.Corbului, Clinica de oncologie de pe Bul.Mihai Viteazul. Aceasta din urmă, o clădire masivă construită în 1925, a fost preluată cu 130.000 Euro prin cumpărare de drepturi litigioase.

Bastanii ocupă casele prin teroare

Clanul este vast și acaparator. Cel care a evacuat Secția TBC a Spitalului de Copii este Vladimir Cârpaci, zis Pipi, fiul lui Dulcea, și deține 37 de proprietăți în Timișoara, constând în 19 case, 17 terenuri intravilane, 1 garaj și 14 parcări pe diverse străzi rezidențiale ca str. Cluj, Bul. Eminescu, str. Paris din centru. Nonu Cârpaci se poate lăuda cu 17 proprietăți dintre care 6 clădiri de locuit, 6 terenuri intravilane și 5 subsoluri sau anexe  situate pe Bulevardul Loga, Take Ionescu sau Calea Dorobanților. Covaci și Măndița Cârpaci au 7 proprietăți pe Bulevardul Loga și una pe Bul.Victor Babeș. Nu există membru al clanului care să nu dețină numeroase bunuri imobiliare, multe din acestea fiind în custodie de la șeful clanului: Angelica Cârpaci, Covaci Grefier, Stacu Trifu, Ionică Cârpaci, Anca și Bratica, Anica, Solomon, Rodica, Ștefan Cârpaci, Mula și Brancu Cârpaci, Marfeta, Elena, Cornel, Lenuca și Dragomir Cârpaci, Pedone Cârpaci și încă alți membrii ai vastei familii sunt toți proprietari de vază. Lămâița Cârpaci, de pildă, are pe numele ei 14 apartamente din str.Ady Endre.

Vila Vapor

Vila-vapor interbelică de pe str.Eminescu, una din puținele imobile moderniste din patrimoniul timișorean, a fost cumpărată de Mitropolie de la Vladimir-Pipi Cârpaci, vedeta clanului, îmbrăcat exclusiv de la Armani și Versace. În total, clanul Carpaci are 144 de proprietăți în Timișoara constând în vile, case, apartamente, terenuri, garaje, diferite spații comerciale, conchide Fiscul, care nu i-a prea vizitat, deși e greu de justificat atâta bogăție. Din când în când mai descinde Interpolul, așa cum s-a întâmplat în urmă cu niște ani când poliția germană a cerut omologilor români să ancheteze furturi masive de mașini și alte afaceri necurate. Ofițerii au ridicat acte, computere etc. din palatele mafiei conduse de Ionelaș Cârpaci, Stancu și Vișinel, socrul lui Ionelaș, și duși au fost. Din inventarul de 938 de imobile înscrise pe lista monumentelor de arhitectură timișorene, un procent consistent a ajuns pe mâna clanurilor mafiote. Soarta lor este previzibilă: distrugerea în scopul eliberării terenului pentru construcții noi, cum se întâmplă sub ochii indignați ai timișorenilor cu vestita casă a florarului Mühle.

 

Ionelaș întors acasă, în țara care privilegiază pușcăriașii

 

Venirea în țară a lui Ionelaș Cârpaci alias Sandner, dispărut în Germania în 2016 cu câteva săptămâni înainte de sentința pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, nu este tocmai o întâmplare, șușotesc gurile rele. A stat netulburat timp doi ani în țara adoptivă, fiindcă are și cetățenie germană, după condamnarea la 7 ani și două luni de închisoare, dar a aflat că România iubește infractorii și croiește legi speciale pentru ei. Mai mult, plănuiește să îi recompenseze în Euro pe pușcăriași, sub pretextul condițiilor neprielnice din pușcărie. E de așteptat ca Ionelaș să devină un adevărat om de știință în detenție și să „elaboreze” lucrări științifice pe bandă rulantă. Dacă Gigi Becali a putut, el de ce n-ar putea. Fapt este că instanța timișoreană a reușit după multe tergiversări să pună capăt procesului de înșelăciune în tranzacții imobiliare, fals și uz de fals, prin care Cârpaci și-a însușit case și terenuri. A îndrăznit să vândă chiar un teren aparținând primăriei.

La graniță, Poliția de frontieră l-a identificat pe lista infractorilor dați în urmărire internațională.Persoana în cauză era căutată în vederea executării unei pedepse cu închisoarea de 7 ani şi două luni pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, fals privind identitatea sub forma complicităţii, participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, instigare la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, instigare la uz de fals în formă continuată, uz de fals în formă continuată şi folosirea instrumentelor oficiale false, în formă continuată. Cel în cauză a declarat că ştia că este condamnat, dar nu credea că este şi căutat de autorităţi”, a comunicat Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră. În afară de aceasta, Ionelaș Cârpaci are de plătit și 1,5 milioane despăgubiri.„N-am nimic, nicio avere”, obișnuia să răspundă jurnaliștilor care îl întrebau de unde atâta opulență.

Cetățeanul mofluz

Din vreme în vreme, cetățenii Timișoarei asistă la ample show-uri stradale în preajma sărbătorii de Sf.Maria, când au loc nunțile sau botezurile romilor înstăriți reveniți din străinătate, ocazie de a se prezenta în toată opulența. Timișorenii își amintesc defilarea de automobile Rolls Royce, Ferrari, Bentley, Maybach, Lamborghini etc. la nunta nepotului „ministrului de finanțe” Grado Cârpaci, minorul de 16 ani, Elisei Cârpaci, cu Misalba de 15 ani, din clanul Stancu, unde s-au cheltuit sute de mii de Euro. Numai costumul mirelui achiziționat de la Londra a costat 11.000 de Euro, ca să nu mai punem la socoteală rochia Channel, cu trenă de 10 metri, a miresei, în valoare de 28.000 Euro. Meniul a fost pe măsură: aperitive rafinate cu homari, scoici, creveți ori languste, vițel la proțap, 18 purceluși de lapte, fructe exotice sculptate artistic, băuturi fine și șampanie din belșug. Asta se întâmpla în 2012. Dar nunta de neuitat a clanurilor a avut loc în 2015 când Poliția, de obicei admirativă la așa etalare de bogăție, a fost silită să dea vreo cincizeci de amenzi pentru încălcarea regulilor de circulație, inclusiv blocarea unei străzi pentru a se desfășura în voie parada mașinilor scumpe, a rochiilor Versace ori Channel și a poșetelor Vuitton.

2012. 100 000 EUR de la Ministrul de Finanțe pentru nunta unor minori din clanul Cârpaci

2015. Nuntă mare de romi bogați la Timișoara, clanul Cârpaci

De data asta s-au căsătorit Samuel, celălalt nepot al „Ministrului de finanțe”, Grado Cârpaci, cu Darinca, fiica fratelui lui Ionelaș Cârpaci, poreclit „Șeriful”. În afară de afișarea limuzinelor, de cântările maneliștilor la modă și de revărsarea bucatelor, s-a mai inventat ceva deosebit, pentru a marca importanța familiei: lachei în livrea de epocă, înșirați la intrare, l-au întâmpinat pe mirele îmbrăcat în uniforma cu diagonală inspirată dintr-un portret pictat al împăratului Franz Joseph tânăr.

Nuntă țigănească

 

La toate acestea, cetățeanul privește uimit și rămâne cu întrebări cărora autoritățile nu sunt prea curioase să le afle răspuns: de unde atâția bani, ce se va întâmpla cu patrimoniul interbelic acaparat și cu palatele care s-au strecurat strident în peisajul urban al unui oraș de secol XXI? Și presa pune întrebări similare. Intimidați, timișorenii nu îndrăznesc să intervină, fie de teama interlopilor, fie pentru a nu fi acuzați de discriminare. Un singur caz iese din rând: Vladimir Voiasciuc, patronul de 59 de ani a unei firme de culturism și fitness, și-a făcut o pagină pe Internet pentru a semnala fărădelegile țiganilor din imobilul unde își are afacerea. El descrie calvarul la care a fost supus pentru a părăsi locul: „Timp de 50 de zile am avut parte de iadul de pe pământ. Erau cate 15-20 de țigani cu grătarul în poartă, manele la maxim, blocau poarta de acces în imobil, urinau pe geamurile demisolului în sala de sport, își dezveleau fundurile goale în fața vizitatorilor și clienților sălii, fecale pe geamuri și uși, scandal și amenințări de tot felul – atât la adresa mea și a proprietarilor, cât și a clienților”. Metoda patentată de clanul Cârpaci nu a dat rezultate în cazul lui Voiasciuc, care a rezistat. Pe blog a strâns filmări, articole de presă, apeluri, a încercat chiar să candideze pentru Consiliul local, dar nu a reușit să strângă semnăturile necesare. După numeroase intervenții, romii agresivi s-au mai potolit, dar omul a rămas cu un gust amar.Rușine! Nu am destul suflu pentru a vă tot cere tuturor, în fiecare zi, demisiile din aceste posturi pe care le ocupați împotriva logicii de funcționare a instituțiilor statului, a taxat el neputința statului, a autorităților, de a apăra legalitatea și cetățeanul.

Nuntă țigănească
Petrecere de botez, Timișoara-, Dulcea

 

S-au folosit pentru ilustrare fotografii din arhiva personală și preluări din pressalert.ro, adevărul.ro, opiniatimisoarei.ro, evz.ro, protv.ro, Adrian Pâclișan, Gelu Chetraruc, Ștefan Both

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata