Moartea împachetată pompos. Cavouri rome cu turnulețe la Timișoara

385

Prin 2011 presa din Timișoara era preocupată de un fenomen care începuse să bată la ochi și să pună pe jar edilii: țiganii bogați anexau palatelor care le susțineau prestigiul în comunitate monumente funerare impunătoare, adevărate mausolee ușor de recunoscut în cimitirele timișorene după turnulețe, uși masive sculptate în lemn, asezonate cu foarte actuale termopane, după ornamentele bizare, placajele în marmură sau travertin și după fotografiile decedaților surprinși în cele mai tipice veșminte și ipostaze. Pusă la treabă, poliția locală inventaria în cele cinci cimitire aflate în administrarea primăriei peste 60 de cavouri și cripte, dintre care jumătate aveau aspectul mini-palatelor rome, cu înălțimi și de 10-12 metri, în timp ce regimul admis era de maxim 1,80m, toate construite fără nicio aprobare.

Istoria neputințelor municipale înregistrează câteva tentative de a face ordine în sectorul cimitirelor devenite periodic spațiu de divertisment funerar cu lăutari, manele și pomeni calde, preparate la fața locului. Primarul Ciuhandu s-a adresat justiției pentru a putea demola criptele exotice, sau cel puțin turnulețele. A obținut două sentințe definitive, neexecutate nici până azi. Regulamentele municipale n-au fost de ajutor fiindcă romii ridicau construcția, înmormântau ruda decedată și se apărau cu legea care interzice profanarea mormintelor. Uneori administratorii cimitirelor înștiințau primăria că se construiește ceva ilegal, fără efect, alteori erau ei înșiși complici.

Ce s-a construit ilegal până în 2003, când a preluat primăria cimitirele, așa rămâne, nu putem dărâma cavoul cât timp există cineva înmormântat acolo. Nici pe cele mai recente nu le putem demola, tot din această cauză. Se lucrează la un nou regulament al cimitirelor mai clar în privința construcțiilor tip criptă, cavou, mausoleu sau capelă. Este deja introdusă obligația de a se obține certificat de urbanism și autorizație de construire pentru orice construcție tip imobil, deci orice în afară de mormintele obișnuite. Trecerea prin aprobarea Consiliului local face dificilă autorizarea unei construcții care nu respectă regimul de înălțime. Ce mai putem face, este să condiționăm prelungirea concesiunii de modificarea construcției.

ing. Nicolae Cacuci, șeful Compartimentului cimitire din primărie

Monumentele funerare care au proliferat în cimitirele din Calea Buziașului, din Calea Lipovei sau din strada Rusu Șirianu joacă același rol de reprezentare ca palatele, mașinile scumpe, nunțile exorbitante. Cei mai înstăriți țigani își etalează astfel superioritatea de clan. Dintre cei care dețin cele mai mari cavouri, demne de un maharajah, se numără familia lui Ionelaș Cârpaci, încarcerat în aprilie 2018 pentru a-și ispăși cei șapte ani de închisoare pentru fraudă imobiliară. Cei care au avut acces în criptele țigănești, spun că acestea sunt dotate inclusiv cu fotolii și canapele, pentru vizitele la mort.

„Respectul nostru e impunător. Nu văd nimic greşit în ceea ce facem. Dacă am ajunge să suflăm pereţii cu aur, atunci asta ar fi tot problema noastră. Până la urmă toată lumea trăieşte după posibilităţi. Noi vrem să trăim în sufletele celor dragi şi după moarte, iar clădirile pe care le ridicăm în cimitir au această menire”, declara pentru Adevărul Luis Argint, unul dintre deținătorii unui cavou somptuos, invocând o tradiție inventată, dar subliniind rolul de consolidare a ierarhiei în competiția pentru supremație a clanurilor.

Crime, înmormântări poleite și câteva mistificări

În 2009, Timișoara era cutremurată de crima a doi studenți la Facultatea de Medicină care l-au înjunghiat și l-au tranșat pe Trifu Schroth, în vârstă de 65 de ani, jude al staborului țigănesc, amator de fete tinere. Studenta se prostitua, iar iubitul era managerul acestei afaceri scabroase, de pe urma căreia se încasau 500 de Euro de la client. L-au ucis și l-au tăiat în bucăți, încercând să facă dispărut cadavrul. Cei care cunosc familia victimei, vorbeau despre o stea funestă, fiindcă și mama lui fusese ucisă cu ani în urmă. Cei doi criminali se află în închisoare pentru 16 ani, dar uciderea lui Trifu a îndoliat comunitatea romă avută din Timișoara, iar familia a încercat să facă față nevoii de a-și etala bogăția organizând o înmormântare cu fast. Presa a primit informația că numai sicriul a costat 15.000 de Euro, fără să se mai socotească restul de cheltuieli, de la furnituri, la coroane și pomeni. Trifu Schroth a fost înmormântat într-o criptă răscumpărată și modificată după tipic în Cimitirul Eroilor. Cu poză și text de pomenire. Procesul studenților criminali început în 2010 a adus la suprafață câteva cifre care nu se potriveau deloc cu declarațiile anterioare ale familiei. Documentele depuse de avocat pentru despăgubiri totalizând 33.000 lei pentru înmormântare, dezvăluiau că sicriul a costat în realitate sub 300 de Euro. Competiția și rivalitatea rămân constante între clanurile țigănești care își măsoară autoritatea în bogăția palatului și în înălțimea locului de veci. Un criteriu nescris este ca „mausoleul” să depășească zidul cimitirului, să se vadă de departe, pentru a semnala că acolo odihnește cineva important.

Dacă nu se poate noi, sunt bune și monumentele vechi

 

Dacă nu a putut pune mâna pe vila Kimmel, construită în 1914 de insustriașul Ignácz Kimmel care producea la finele sec.al XIX-lea cognacuri fine și alte spirtoase, clădire de patrimoniu care găzduiește azi Centrul Cultural Francez, clanul Cârpaci s-a mulțumit cu o frumoasă capelă din Calea Buziașului unde sunt înmormântați ultimii descendenți ai familiei timișorene, Gottfried Lothar Ziegler, soțul Olgăi Sofia Kimmel, fiind înmormântat aici în 1974. Capela construită în stil neogotic pe la 1850, cu o suprafață de 72 mp, a figurat în proprietatea familiei prin succesiune, ultimul moștenitor fiind fiul Olgăi și al lui Lodhar Zigler, cetățean german, care a plătit concesiunea pe 25 de ani, până în 2012, așa cum reiese din scriptele municipalității. Primăria afla din presă prin 2014 că pe fațada capelei Kimmel-Ziegler au apărut plăci de marmură cu poze ale unor decedați de etnie romă, cu următoarele inscripționări: Cîrpaci Trifu Surică – 1978-2005, Toma Gheorghe Trifu – 1941- 1983, Bociu Constanţa Tanţa – 1941- 1998. Un viceprimar al momentului a căutat prin arhive și a comunicat presei că aceștia ar fi înhumați în parcela 7, rândul 7, mormintele 26-27 și nu există nicio cerere de exhumare/reînhumare pentru ei.

Verificările făcute în anii următori de poliție au arătat că familia de romi a cumpărat cu acte în regulă capela de la ultimul moștenitor. Mutarea defuncților a rămas însă neelucidată. Dealtfel, moda preluării cu acte sau fără acte a criptelor vechi s-a extins și la romi și la români.

Actualul primar, Nicolae Robu, nu se imaginează profanator de morminte, așa că romii vor dormi în pace somnul de veci în criptele clasice, remodelate după gustul etniei. Dealtfel, încălcările reglementelor devin uzuale pentru multă lume. Mormântul lui Ormos Zsigmond, jurist, scriitor, politician, istoric de artă, fondatorul Muzeului de Artă și al Muzeului Banatului din Timișoara și donatorul prin testamentul din 1895 a unei colecții impresionante de pictură, grafică, artă decorativă, a fost ocupat de o familie de medici timișoreni, probabil cu documente. Regulamentele spun că monumentele funerare ale personalităților urbei nu pot fi înstrăinate și nici nu pot fi modificate. Pe fața monumentului apar numele proprietarilor recenți. Pe spatele pietrei funerare, jos, a rămas un petic insignifiant, aproape invizibil, care amintește că acolo zac osemintele lui Ormos Zsigmond. Atât.

Adevărata Capelă Kimmel. Confuziile pleacă de la registrele primăriei

Doamna Katalin Luzan, înrudită prin soț cu familia industriașului Ignácz Kimmel, a adus precizări în legătură cu cele două capele istorice, situate la câțiva metri distanță una de alta: Capela Ziegler, achiziționată de clanul Cârpaci, și Capela Kimmel, care aparține și în prezent descendenților familiei, printre care și soțul doamnei Luzan. Confuzia pleacă de la registrele primăriei consultate de un fost viceprimar care a comunicat presei informația eronată. „Este adevărat – ne informează doamna Katalin Luzan – că acolo a fost înmormântată şi o fată din familia Kimmel, căsătorită cu un Ziegler”, dar capela apropriată de romi este a familiei Ziegler, care cel mai probabil nu mai are descendenți în Timișoara. Registrele vechi nu mai pot fi corectate, însă situația a fost în fine lămurită după numeroase drumuri la primărie. Vedeți în imagine adevărata Capelă Kimmel.

S-au folosit imagini și capturi video din Adevărul, opiniatimișoarei.ro, pressalert.ro, Tele Europa Nova, ProTV.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata