Dosarul Schengen, cu România respinsă prin veto-ul Austriei, a fost blocat din cauza disensiunilor UE legate de politica de azil. Două tabere se opun, aparent ireconciliabil: mai mulți migranți sau mai multă descurajare?
Războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei a declanșat un val masiv de refugiați. Până la începutul lunii decembrie, agenția de profil a ONU (UNHCR) a înregistrat aproximativ 4,8 milioane de solicitanți de azil temporar, în principal în estul Uniunii Europene, în Polonia, țările baltice, România și Slovacia, dar și în Germania.
În funcție de cursul războiului, numărul ar putea crește și mai mult anul viitor.
Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a recunoscut, la mijlocul lunii decembrie, la Bruxelles, că ne aflăm în „cea mai mare criză de refugiați de la cel de-al Doilea Război Mondial”, dar a adăugat că „vom continua să sprijinim oamenii și vom depăși această criză împreună”. Unele state din UE se plâng, însă, că sunt deja copleșite.
În Germania, de exemplu, Guvernul federal și autoritățile locale se tem că vor avea dificultăți să-i găzduiască pe imigranți.
Pentru comisarul Johansson, 2023 va fi un an complicat în efortul de a împăca statele membre. Nu există o metodă unanim acceptată de repartizare a refugiaților de război, în schimb, aceștia pot circula liber prin Uniune, beneficiind de un statut de protecție specială fără procedură de azil.
Probleme nerezolvate în sud
Preocupările pentru oamenii din Ucraina au întunecat oarecum viziunea asupra mișcărilor migratorii în creștere în sudul și estul Europei. În ultimul an a explodat numărul solicitanților de azil din Siria, Afganistan, Pakistan sau Egipt. Totodată și cel de treceri ilegale a graniței.
Agenția Europeană pentru Protecția Frontierei Frontex a înregistrat aproximativ 280.000 de asemenea intrări până în octombrie, cu 77% mai mult decât în 2021. Este cel mai mare număr de la criza refugiaților din 2015 și 2016. Și valul nu se oprește aici.
Într-o „analiză de risc” până în 2032, Frontex se așteaptă la o continuă creștere a migrației, „sub presiunea unor geopolitici complexe combinate cu situații de securitate turbulente și a unor tendințe din ce în ce mai ostile de manifestare a relațiilor globale multipolare, care schimbă fundamental multe regiuni și țări”.
Întrucât mișcările de migrație ar reprezenta o amenințare masivă la adresa securității frontierelor externe ale Europei, Frontex recomandă ample măsuri de precauție pentru a consolida granițele exterioare ale Uniunii.
„Fortăreața Europa” fără reguli funcționale
Miniștrii de Interne din statele membre UE iau în serios avertismentele Frontex și au promis, la ultima întâlnire a anului de la Bruxelles, că vor intensifica în 2023 eforturile, până acum sterile, de eficientizare a reglementărilor.
În prima jumătate a anului viitor, Președinția suedeză a Consiliului UE urmează să se concentreze pe reformele sistemului de azil și ale managementului frontierelor, asupra cărora miniștrii nu au căzut de acord de ani de zile.
Conflictul de bază dintre statele care doresc să restrângă și mai mult accesul migranților și cele încă dispuse să-i accepte nu se va rezolva probabil nici în 2023. Cei din urmă cer solidaritate de la primii, susținători ai unei „fortărețe europene”.
Țările din prima linie a migrației, cum ar fi Grecia, Italia, Spania, Ungaria sau Croația, permit migranților și potențialilor solicitanți de azil să își continue călătoria spre nord. Iar Austria și Germania se plâng că zeci de mii de persoane depun cereri de azil, deși ar trebui să o facă de fapt în țările de primă intrare, după cum stipulează așa-numitele „reguli Dublin”.
Un nou sistem de solidaritate?
„Regulile Dublin” nu funcționează, însă. Comisia Europeană a prezentat zece proiecte de reforme. Doar trei au rămas pe agendă și au fost luate cât de cât serios în discuție. Potrivit comisarului european Johansson, anul viitor urmează să fie adoptat un nou sistem de responsabilitate și solidaritate în politica de migrație și azil.
Un sistem voluntar de distribuire a solicitanților de azil din țările de prima intrare în restul statelor Uniunii tocmai a eșuat din nou: Franța nu poate ajunge la un acord cu noul Guvern de extremă dreaptă din Italia.
Administrația de la Roma urmărește să nu mai permită migranților să ajungă la țărmurile Italiei și își propune chiar să organizeze un fel de blocada navală a Libiei și Tunisiei, în sudul Mediteranei. Multe alte țări consideră că acest lucru nu este practic și chiar discutabil din punct de vedere juridic.
Respingeri la granițele externe
Discutabile juridic sunt însă și practicile care s-au dezvoltat de-a lungul așa-numitei rute balcanice. Se vorbește despre returnările de la frontierele externe ale UE din Ungaria, Croația, Grecia și Bulgaria – adică persoanele care au ajuns deja pe teritoriul european sunt respinse cu forța.
Potrivit presei și organizațiilor pentru refugiați, agenția Frontex este conștientă de aceste respingeri și privește în altă parte. Șeful Frontex a trebuit să demisioneze în primăvară. Un succesor nu a fost încă stabilit.
Majoritatea migranților și a solicitanților de azil sosesc în prezent pe ruta balcanică prin Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Bosnia, Croația și Ungaria. Uniunea Europeană a oferit țărilor din Balcanii de Vest mai mult ajutor și consiliere cu privire la protejarea frontierelor lor.
Pe de altă parte, state precum Serbia ar trebui să-și schimbe politica de vize, deoarece oamenii din Pakistan pot intra în Serbia fără viză și de acolo forțează intrarea în Uniune. Pentru a rezolva problemele majore de pe ruta balcanică este nevoie de o abordare comună, a apreciat Nancy Faeser, ministrul federal german de Interne: „Suntem de acord că trebuie să întărim protecția frontierelor externe și că pentru aceasta trebuie să existe o acțiune comună din partea UE”.
Blocaj în extinderea Schengen
Austria are o poziție extrem de critică în privința politicilor europene de migrație și azil. Deși este înconjurată exclusiv de state membre ale Uniunii Europene, Austria a avut de procesat anul acesta aproape 100.000 de cereri de azil. Vecina ei Ungaria, care are două granițe cu țări non-UE, a primit în același interval doar 50 de cereri de azil.
Potrivit ministrului de Interne al Austriei, Gerhard Karner, nu poate fi în regulă ca solicitanții de azil din sudul Uniunii Europene să se deplaseze pur și simplu spre nord și să solicite azil unde le convine.
Continuarea în Deutsche Welle.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
