3 ani de la incendiul de la „Matei Balș”. În 2021, focul a izbucnit în Pavilionul V al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, iar cinci pacienți au murit pe loc și alți 21 ulterior, la alte spitale. Ancheta bate pasul pe loc, cercetările se desfășoară „in rem”, termenele de prescripție curg.
Potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, „până în prezent nu au fost aduse acuzații vreunei persoane fizice sau juridice”.
Anchetatorii mai arată că la dosar au fost atașate opiniile experților parte desemnați de conducerea spitalului și că se „analizează” înscrisurile.
„Urmărirea penală se efectuează in rem, cu privire la infracțiunea de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, prev. de art. 255 alin 1 și 2 din Codul penal.
În fapt, cercetările vizează împrejurările în care a izbucnit incendiul din data de 29.01.2021 la Institutul Național de Boli Infecțioase «Matei Balș», care a avut ca urmare distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V al Institutului Național de Boli Infecțioase «Matei Balș» și a instalațiilor și echipamentelor din clădirea respectivă, precum și moartea a 26 de pacienți.
Până în prezent nu au fost aduse acuzații vreunei persoane fizice sau juridice. La dosar au fost atașate și opiniile experților parte desemnați de Institutul Național de Boli Infecțioase «Matei Balș», în prezent fiind analizate înscrisurile cauzei, pentru a se putea stabili împrejurările concrete în care a izbucnit incendiul și persoanele responsabile”, este răspunsul Parchetului la o întrebare a Presshub în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Citește și: Iulian Dumitrescu a demisionat din conducerea PNL
A dispărut abuzul în serviciu
Pe 29 ianuarie 2021, izbucnea un incendiu devastator în Pavilionul V al spitalului Matei Balș. Inițial, a fost deschis un dosar la DNA.
După doi ani de cercetări, procurorii anticorupție au declinat dosarul către Parchetul de pe lângă Tribunalul București „în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (autorat și complicitate), folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane și evaziune fiscală”.
Din răspunsul Parchetului, rezultă că cercetările vizează doar infracțiunea de distrugere din culpă, nicidecum abuz în serviciu, evaziune fiscală sau folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, așa cum stabilise DNA în urmă cu mai bine de un an.
În martie 2021, a fost dat publicității un raport al Corpului de Control al primului ministru, singurul document care constată neregulile majore de la spitalul condus pe atunci de Adrian Streinu Cercel, devenit ulterior deputat pe listele PSD.
Principalele deficiențe constatate atunci:
- Instalaţia electrică proiectată şi executată la nivelul anilor 2000-2001, subdimensionată pentru necesităţile actuale ale spitalului, respectiv suprasolicitarea acesteia prin încărcarea cu consumatori de ultimă generaţie (aparatură medicală, paturi electrice etc).
- Consum foarte mare de oxigen medical, în tratarea acestor forme de infecţii cu Sars-Cov2. (majoritatea pacienţilor primeau O2, atât prin narine, cât şi prin mască, conectate la instalaţia de oxigen din perete) a alimentat producerea incendiului şi explozie.
- Supraveghere deficitară a bolnavilor din partea personalului medical aflat în serviciu, cu precădere în intervalul orar 01.00-05.00 dimineaţa.
- Lipsa senzorilor de fum şi detecţie a oxigenului în cadrul saloanelor şi holurilor clădirilor respective.
- Lipsa supravegherii video la nivelul holurilor pavilionului 5, aspect ce ar fi favorizat observarea din timp a incendiului, reprezentând totodată un martor obiectiv al desfăşurării întregii activităţi medicale/nemedicale din clădire.
- Reacţie întârziată şi deficitară din partea pompierului de serviciu din noaptea respectivă.
- Asigurarea serviciilor în domeniul intervenţiilor în situaţii de urgenţă cu o firmă ce nu era avizată de IGSU şi nu era organizată pentru a putea asigura cerinţele obligatorii într-o unitate spitalicească cu un număr de 640 de paturi.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
