Parchetul European a efectuat miercuri patruzeci de percheziții domiciliare în mai multe orașe din România și Franța, în cadrul unei anchete în curs de desfășurare privind suspiciuni de fraudă cu fonduri europene și naționale, în valoare de peste 30 de milioane de euro.
Procurorii investighează o presupusă schemă infracțională de furnizare de scrisori de garanție false către beneficiarii de proiecte finanțate din fonduri UE, care pretindeau că le asigură astfel împotriva unor eventuale daune.
În România, perchezițiile s-au desfășurat în București, Alba, Arad, Cluj, Constanța, Hunedoara, Hunedoara, Iași, Mureș și Olt. De asemenea, se efectuează percheziții și în Roquebrune-Cap-Martin, în sudul Franței.
„Potrivit anchetei, în perioada 2020-2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiau de finanțare europeană, au fost emise mai multe scrisori de garanție de către bănci fictive sau entități financiare dubioase care nu dispuneau de lichiditățile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.
În special, o bancă fictivă care aparent funcționa în Insulele Comore a emis scrisori de garanție prin care a asigurat autorităților publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro.
În mod similar, instituții financiare care aparent operează în Cehia, Letonia și Spania au emis scrisori de garanție care urmau să fie utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru și fără a dispune de fondurile necesare pentru a acoperi daunele asigurate”, a notat Parchetul European.
Cum funcționează schema suspectată de procurori
În cazul proiectelor care beneficiază de finanțare din partea UE, câștigătorul contractului finanțat de UE trebuie să prezinte o scrisoare de garanție de bună execuție, emisă de o instituție financiară care se angajează să plătească anumite sume de bani (valoarea garanției), în cazul în care serviciile nu sunt executate în mod corespunzător.
„În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primește un avans, acesta trebuie să prezinte, de asemenea, o scrisoare de garanție către autoritatea contractantă, care să asigure recuperarea avansului.
Se crede că autorii suspectați au emis scrisori de garanție în numele unor entități financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul emiterii scrisorilor de garanție, se presupune că suspecții au încasat sume mari de bani, pe care le-au folosit în interes propriu”, menționează Parchetul European.
În cazul în care un contractant nu își îndeplinea obligațiile contractuale, autoritățile contractante nu puteau executa aceste scrisori de garanție, deoarece entitățile emitente nu dispuneau de resursele financiare necesare.
Schema similară, folosită pentru a obține un contract pentru colectare deșeuri
PRESShub a scris în martie despre un caz care se încadrează în tiparul deschis de Parchetul European. De altfel, reclamația către această instituție de anchetă a fost făcută de Banca Națională a României.
Un contract semnat la finalul anului trecut pentru colectarea și transportul deșeurilor în județul Neamț între o asociație publică, din care fac parte Consiliului Județean și Primăria, a ajuns în atenția Parchetului European, în urma unei sesizării depuse de Banca Națională a României (BNR).
BNR a constatat că o scrisoare de garanție bancară, depusă de asocierea de firme care a câștigat licitația, nu provine de la o instituție de credit sau de la o entitate autorizată ca instituție de plată, cum prevede legea română și condițiile licitației.
Miza: milioane de lei
Proiectul intitulat „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Neamț”, în valoare de 150 de milioane de lei, a început să fie implementat în urmă cu 12 ani, potrivit presei locale. Banii provin din Fondul European de Dezvoltare Regională, dar și de la bugetul statului.
La această sumă se adaugă „cheltuielile pentru lucrările considerate neeligibile în cadrul POS Mediu, dar necesare pentru implementarea proiectului”, respectiv 14 milioane de lei, după cum a informat Consiliul Județean (CJ) Neamț, parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) EcoNeamț.
În urma acestui proiect, au apărut 3 stații de transfer pentru deșeuri, un depozit și o stație de sortare, iar județul Neamț a fost împărțit în 4 zone.
Cu toate acestea, contractul de concesionare a serviciilor pentru Zona 1, cea din jurul municipiului Piatra Neamț, nu este funcțional nici în prezent, deși trebuia publicat încă din 2016.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
[…] Citește și: 40 de percheziții ale Parchetului European în România, pe fraude cu scrisori bancar… […]