Peste 500 de magistrați au trimis o petiție către Avocatul Poporului prin care îi cer să sesizeze Curtea Constituțională pentru a analiza două articole din statutul magistraților în raport cu legea fundamentală. Demersul a fost inițiat ca urmare a sancțiunilor aplicate recent de CSM judecătorilor de la Curtea de Apel Constanța, unde două judecătoare au fost sancţionate disciplinar prin retrogradarea din gradul profesional de curte de apel la gradul profesional de tribunal.
Semnatarii arată că orice magistrat din România poate fi victima acestor prevederi legale și consideră că este imperios necesar să se constate caracterul lor neconstituțional cât mai rapid, iar nu a aștepta ca fiecare magistrat să ceară sesizarea Curții Constituționale în eventuale proceduri disciplinare care l-ar viza.
Concret, cei 536 de semnatari ai apelului arată că retrogradarea din gradul profesional nu prevede un termen în care sancțiunea produce efecte și că puterea legiuitoare împiedică în unele cazuri CSM să procedeze la individualizarea sancțiunilor disciplinare. „Astfel, deși art.100 prevede în alineatul 1 că sancțiunile disciplinare se pot aplica judecătorilor și procurorilor, proporțional cu gravitatea abaterilor, în alineatul 2 se instituie o excepție, în sensul că pentru anumite abateri, stabilite de Parlament, CSM nu mai are libertatea de a individualiza sancțiunea în raport de gravitatea abaterilor, cui trebuie să opteze între sancțiunea retrogradării în grad profesional și cea a excluderii”, se arată în petiția înaintată de magistrați Avocatului Poporului.
Judecătorii și procurorii mai arată că prin acestă modificare adusă legii magistraților, Parlamentul a stabilit ce sancțiuni să se aplice magistraților pentru anumite abateri disciplinare, „obligând CSM să aplice acele sancțiuni fără a putea realiza o apreciere proprie, încălcând principiul separației puterilor în stat iar dreptul de acces la o instanță al magistraților, în această privință, a devenit iluzoriu și lipsit de caracter efectiv, ÎCCJ fiind, la rândul său, împiedicată să realizeze un control al procedurii disciplinare sub toate aspectele, inclusiv al individualizării sancțiunii”.
Sancțiune care nu se poate aplica
Mai mult, acest articol nu este aplicabil magistraților care au grad de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie, singura sancțiune fiind excluderea din magistratură. „În multe cazuri nu este posibilă, întrucât dacă este vorba de un magistrat cu grad de primă instanță și parchet de pe lângă aceasta, este imposibilă retrogradarea, singura sancțiune pe care o poate aplica CSM fiind excluderea din magistratură, ceea ce înseamnă negarea unui atribut esențial al CSM”, mai arată semnatarii în petiția amintită.
Memoriul a fost trimis atât la CSM cât și la ministerul Justiției de la care se așteaptă soluții. Celor două instituții li s-a cerut să abroge cele două articole, plus cel în bază căruia judecătorul Crisit Danileț a fost sancționat cu excluderea din magistratură. Este vorba de articolul 99, litera a din legea 303 din 2004 potrivit căruia „Constituie abateri disciplinare: a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.
Exista la CCR un dosar pe exceptia de neconstituionalitate a Legii 303/2004 in ansamblul sau intrucat nu prevede principiul radierii sanctiunilor disciplinare, inclusiv pentru excluderea din magistratura si creeaza caz de nedemnitate in legea avocaturii la art. 14 lit. b). Dosarul este inregistrat din data de 3 noiembrie 2020 si inca nu a primit termen dejudecata, CCR fiind sesizata de Tribunalul Arad.