Banalul drum al pungii de gunoi din casele noastre până la centrul de valorificare deşeuri s-a dovedit o nucă mult mai tare decât şi-a imaginat oricine: simplu cetăţean sau oficial local ori guvernamental. Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, finalizat în sfârşit la Iaşi cu finanţare din două programe europene, cu chiu cu vai şi cu ani de întârzieri, mai are doar un „mic” hop de trecut: să atingă scopul pentru care a fost creat. Concret: să recicleze mai mult, faţă de procentul prea mic de acum, din tot ce aruncă oamenii la gunoi. Un ajutor esenţial vine dacă aruncăm deja selectat gunoiul propriu, în pubelele special destinate. Aici, se pare, nicio sumă, oricât de mare, de la UE sau din altă parte, încă nu ar fi suficientă n totuşi, încet, deşi sub aşteptările de la lansarea proiectelor sau chiar de la tăierea panglicilor, lucrurile par a merge în direcţia bună.
La mai bine de 15 ani de când au apărut primele schiţe ale Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Iaşi, în sfârşit totul funcţionează. Pe hârtie, căci la ghena de gunoi de lângă bloc treaba stă cu totul altfel.
La începutul anului 2006, Guvernul Tăriceanu adopta un memorandum legat de sistemul ieşean, alături de cele similare din Satu Mare şi Sibiu, care erau printre primele din România, urmat de o hotărâre de guvern (537/2006) care le includea pe toate într-o serie de împrumuturi în sumă de 1,44 miliarde de euro, pentru finanţarea investiţiilor prioritare de mediu şi gospodărire a apelor. În cele din urmă, suportul financiar avea să vină din partea Uniunii Europene.
Realizarea proiectului şi punerea lui în funcţiune aveau însă să aibă punct final abia peste 15 ani, după multe impedimente: în luna aprilie 2021. Atunci a pornit şi Secţia mecano-biologică – ultima instalaţie complexă din tot sistemul, care a mai avut nevoie de câte ceva ca să înceapă să meargă.
Câteva datorii mai vechi
Despre aventura prelungită a pungii cu gunoi către groapă şi, ulterior, spre depozitul ecologic, am relatat de-a lungul acestor ani. Primul pas a fost închiderea clasicei gropi de la marginea municipiului Iaşi (Tomeşti), şi găsirea terenului pentru construirea Depozitului ecologic. L-au identificat un pic mai departe, în Ţuţora, aproape de Prut. Localnicii au cerut la schimb refacerea drumurilor comunei, datorie pe care Consiliul Judeţean a achitat-o cu greu. Şi astăzi, drumul spre depozit este unul jalnic, un off-road pentru maşinile (multe dintre ele noi) de salubritate. Consolarea pentru moment e că se află printre priorităţile noii Strategii de modernizare a infrastructurii rutiere din judeţ, asumată în iunie 2021 de Consiliul Judeţean Iaşi.
Înainte şi după apariţia fondurilor europene
Noul amplasament de la Ţuţora a fost la început sarcina Primăriei Iaşi. Dar, pentru că în judeţ mai funcţionau trei depozite de deşeuri neconforme, la Paşcani, Hârlău şi Târgu Frumos, în horă a trebuit să intre şi Consiliul Judeţean. În 2009 s-a înfiinţat Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare pentru Salubritate (ADIS), din care fac parte acum toate cele 98 de primării din judeţ şi CJ. Trecerea de la finanţarea de la bugetul de stat la cea europeană s-a făcut greu. A trebuit parcurs un întreg slalom legislativ, de anulare a unor hotărâri şi ordonanţe de guvern, înainte să fie obţinut avizul Comisiei Europene. Pe undeva, tocmai această întârziere a făcut posibilă fazarea (amânarea) unor etape fără să fie impuse penalităţi sau corecţii.
Cine a pus banii: UE, RO şi ieşenii
Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor de la Iaşi a ajuns să fie finanţat prin două programe europene: Programul Operaţional Sectorial Mediu (2007-2013) şi Programul Operaţional Infrastructură Mare (2014-2020). Primul contract a fost semnat în mai 2013, cu termen de finalizare luna iulie 2016. Al doilea acord a fost încheiat în mai 2017, cu termen de finalizare octombrie 2018, prelungit până în toamna lui 2019.
Cu totul, proiectul a costat 69,35 de milioane de euro: 55,1 milioane, costuri eligibile (42,2 milioane, din cele două programe europene, 7,8 milioane, de la bugetul de stat, 0,5 milioane din bugetul local, iar 4,5 milioane de euro provin din aşa-numitul non-funding gap), şi 14,25 milioane de euro, cele neeligibile – reprezentând contribuţie locală.
Aici, nu merge fără autorizaţie de funcţionare la incendiu
Capacitatea depozitului ecologic este de circa 2 milioane mc/an. Dar, pentru că depozitul ecologic de la Ţuţora este singurul aprobat pentru tot judeţul, sistemul a fost completat cu patru staţii de sortare (la Ruginoasa, Hârlău, Ţuţora şi Răducăneni), două staţii de transfer (la Bălţaţi şi Ruginoasa) şi o staţie de tratare mecano-biologică la Ţuţora. Aceasta din urmă a fost pusă în funcţiune ultima, în aprilie 2021.
„Instalaţia a fost montată şi pusă sub tensiune, dar a necesitat o revizie”, ne-a explicat directorul executiv al ADIS, Răzvan Gheorghiu, de ce a pornit mai târziu. Abia apoi a fost depusă documentaţia de autorizare privind securitatea în caz de incendiu. „Este o instalaţie foarte mare şi cu atât mai mult e obligatoriu să existe autorizaţia ISU”, a adăugat şeful Asociaţiei pentru Salubritate.
Ce mai urmează
Dacă în 2020 au fost atribuite contractele de colectare şi transport pentru deşeurile din judeţ, la sfârşitul lui 2022 va expira contractul încheiat de Primăria Municipiului Iaşi cu societatea proprie, Salubris SA, care se ocupă exclusiv de acest serviciu pentru municipiul reşedinţă. Aşadar, cel mai probabil la începutul anului viitor, va fi lansată o licitaţie şi pentru oraşul Iaşi.
Între timp, continuă campania de promovare a selectării deşeurilor pe categorii. Primarii au fost invitaţi la începutul lunii iunie, chiar în preajma Zilei Mondiale a Mediului Înconjurător, la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, de la Ţuţora. După ce au urmărit de la un capăt la altul întregul proces de sortare şi tratare a deşeurilor reciclabile, li s-a cerut sprijinul pentru creşterea procentului de deşeuri care merge la reciclare – acum, de doar 10 la sută din tot ce se aruncă la nivelul judeţului. „Restul de 90 la sută încă, din păcate, depozităm”, a spus Galea Temneanu, directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Iaşi.
Practic, fără o continuare în această direcţie, a selectării încă de acasă a deşeurilor, întreaga investiţie – care a costat şi bugetul local, deci şi pe ieşeni, aproape 15 milioane de euro – va rămâne efectiv neterminată.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
