8 Martie: inegalitatea de gen, o realitate resimțită diferit. Ce arată realitatea din spatele percepțiilor din România? 

Data:

De 8 Martie, Ziua Internațională a Femeii, un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) scoate la iveală modul în care românii percep egalitatea de gen și provocările cu care se confruntă femeile în diverse aspecte ale vieții sociale și profesionale. 

Aproape 40% dintre români cred că societatea avantajează bărbații, însă percepția inegalității variază semnificativ în funcție de gen: 44% dintre femei o semnalează, față de doar o treime dintre bărbați. Totodată, 40% dintre bărbați consideră că nu există tratament preferențial pentru niciun gen. 

Domeniile unde inechitatea de gen este cel mai des resimțită includ traficul rutier (18%), locul de muncă (17%) și mediul educațional (15%).  

Femeile reclamă mai frecvent discriminarea: 27% dintre ele spun că au fost dezavantajate în trafic, față de doar 8% dintre bărbați, iar 24% au întâmpinat obstacole la locul de muncă, comparativ cu 10% dintre bărbați. 

Relațiile de cuplu și violența domestică 

Deși majoritatea românilor declară că au relații armonioase, unul din zece recunoaște că a fost victimă a agresiunilor verbale sau fizice din partea partenerului. Procentul femeilor afectate de ambele forme de violență, verbală și fizică, ajunge la 12%, cele mai vulnerabile fiind femeile trecute de 65 de ani. 

Peste 80% dintre români cred că legislația actuală este prea blândă cu agresorii femeilor. Totodată, peste jumătate dintre respondenți sunt de părere că femeile de etnie romă sunt supuse unei discriminări mai mari decât cele din populația generală. 

Drepturile reproductive și opinia asupra comunității LGBTQ+ 

Dreptul femeilor de a decide asupra propriei sarcini, implicit asupra propriului corp, este susținut de 82% dintre români. Cu toate acestea, părerile sunt împărțite în cazul avortului din motive medicale: 21% sunt complet de acord cu această opțiune, în timp ce 19% o resping total. 

Când vine vorba de adopția de către parteneri de același sex, 72% dintre români se opun. Femeile manifestă o atitudine mai deschisă (29%), comparativ cu bărbații (23%). 

Femeile în politică și leadership-ul feminin 

Românii ar vota în proporție de peste 80% o femeie pentru funcția de primar sau parlamentar, însă doar 67% ar susține o candidată la președinție. 

Citește și: ZIARUL DE IAȘI | Iașul politic. Câte femei ocupă funcții alese în județ 

În același timp, mai puțin de o treime dintre respondenți pot numi o femeie din politica românească pe care o admiră. Printre numele cele mai cunoscute sunt Elena Lasconi, Diana Șoșoacă și Gabriela Firea. 

În ceea ce privește leadership-ul feminin, 90% dintre femei și 80% dintre bărbați cred că femeile pot conduce eficient. Totuși, prejudecățile legate de gen persistă în ceea ce privește rolurile de lider. 

Concluzii 

Deși studiul arată o susținere relativ mare pentru egalitatea de gen, datele indică și existența unor inegalități semnificative, mai ales în domeniul profesional și în spațiul public. 

Totodată, deși teoretic femeile sunt acceptate în funcții de conducere, lipsa unor modele politice feminine puternice rămâne un obstacol în calea unei reprezentări echilibrate. 

YouTube video
Interviu: Președinta Maia Sandu, despre femeile in politică

Aceste rezultate subliniază nevoia unor măsuri care să combată discriminarea și să creeze oportunități egale pentru femei.  

Studiul IRES oferă astfel o imagine clară asupra progreselor și provocărilor existente în drumul către o societate mai echitabilă. 

Citește și: Știință, nu pseudoștiință. Sofia, la 102 ani, ia lecții de astronomie de la o profesoară din Elveția. Vrea să afle de unde vine încălzirea globală și dacă stelele dispar

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(sursa foto: Inquam Photos/ George Călin)

spot_imgspot_img
Ruxandra Hurezean
Ruxandra Hurezean
Ruxandra Hurezean a absolvit Facultatea de Filosofie din Cluj-Napoca, cu specializarea Sociologie. Lucrează în presă de peste 25 de ani, timp în care s-a specializat în reportajul social. A condus redacții și a contribuit la înființarea de publicații, lucrând atât pentru presa locală, cât și cea națională. A trecut dincolo de știrile care durează, știm bine, o zi și este autoarea a cinci volume de reportaje și proză scurtă. A fost premiată în mai multe rânduri de către Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj și a primit „Premiul Mass-Media” al Ambasadei Germaniei la București pentru reportajele privind istoria și prezentul minorității germane din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Femeile, inegalitățile și efectul Tate

În România femeile continuă să fie abuzate acasă și...

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a depus o contestație la înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu

Rectorul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA),...