A murit Mihail Gorbaciov, ultimul lider al URSS, cel care a contribuit la căderea blocului comunist din Europa Centrală și de Est.
Mihail Gorbaciov era internat de la începutul lunii iulie, sub dializă. Avea 91 de ani. „Mihail Sergheevici Gorbaciov a murit în această seară după o boală gravă și lungă”, a informat Spitalul Clinic Central, potrivit Interfax.
Mihail Sergheevici Gorbaciov s-a născut pe 2 martie 1931. A fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991.
Deschiderea și restructurarea care au eliberat popoare
La 11 martie 1985, îmbătrânitul birou politic îl alege pe Gorbaciov ca secretar general al PCUS – un schimb de generaţii care a iniţiat destrămarea politică a Uniunii Sovietice şi încetarea războiului rece.
În doar câteva luni, Gorbaciov avea să concedieze zeci de miniştri şi activişti de partid, să iniţieze măsuri pentru corectarea cursului economic al ţării şi să pornească o politică de reforme sociale, toate acțiunile sale fiind cunoscute prin două cuvinte azi celebre: glasnost și perestroika.
Glasnost, care se traduce prin „deschidere”, a fost politica secretarului general Mihail Gorbaciov pentru o nouă politică deschisă în Uniunea Sovietică, în care oamenii să-și poată exprima liber opiniile. Perestroika, care se traduce prin „restructurare”, a fost programul lui Gorbaciov de restructurare a economiei sovietice în încercarea de a o revitaliza.
Gorbaciov nu a candidat la şefia partidului comunist cu intenţia de a demola socialismul. Din contră, a încercat revigorarea sistemului pentru a-l face mai eficient. „Nu ne-am dezis de socialism, nu vrem să-l trădăm, ci să-i conferim o mai bună calitate şi să-i dăruim mai mult potenţial uman”, preciza el atunci, potrivit Deutsche Welle.
Sistemul închistat al economiei planificate s-a dovedit ineficient. Uniunea Sovietică era izolată politic, domeniul sănătăţii şi al educaţiei erau într-o stare catastrofală, corupţia pătrunsese în partide, iar politica externă de expansiune militară şi proiectele de înarmare generau costuri enorme.
Mihail Gorbaciov dorea restructurarea partidului comunist şi al societăţii, dorea stimularea iniţiativelor private, introducerea uner elemente ale economiei de piaţă, transparenţa sistemului informativ şi iniţierea unei noi politici externe: destindere în locul ameninţării atomare.
Gorbaciov voia și menţinerea sistemului partidului unic. El cerea reînoirea societăţii sovietice conform „principiilor leniniste” – dar nu reiese prea clar ca însema aceasta, scriu jurnaliștii germani.
Mulţi sovietici au criticat aceste măsuri, unii deoarece vedeau cum odată cu ordinea stabilită, le dispăreau privilegiile. Alţii doreau măsuri mai radicale. Gorbaciov făcea impresia de a fi nesigur, ezitant, poporul îl numea ironic ”boltun” – flecar. Decăderea comunismului nu mai putea fi însă oprită.
Citește și: Ploieștiul, de aproape o lună fără apă caldă. Urmează o iarnă complicată
„Viaţa îl pedepseşte pe cel care vine prea târziu”.
În politica externă şi de securitate, Gorbaciov a iniţiat paşi spre dezarmare şi destindere. În 1988, a început retragerea trupelor sovietice din Afganistan, bugetul pentru apărare a fost redus, soldaţii ruşi retraşi din RDG, Cehoslovacia şi Ungaria.
Germania răsăriteană a intrat astfel, într-o criză de legitimitate. Au rămas celebre cuvintele lui Gorbaciov cu care acesta îi cerea lui Erich Honecker să iniţieze la rândul său reforme: „viaţa îl pedepseşte pe cel care vine prea târziu”, amintește DW.
La scurt timp după aceea, în 1989, s-a prăbuşit regimul comunist al lui Honecker şi a fost iniţiată unificarea celor două state Germane.
După căderea Zidului Berlinului, au picat pe rând și pașnic (cu excepția României) toate regimurile comuniste din Europa Centrală și de Est.
Marele merit al lui Gorbaciov a fost că s-a abținut de la folosirea forței – spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revoltele din Ungaria în 1956 și Cehoslovacia în 1968.
La aproape cinci ani de la alegerea sa ca secretar general, la 25 martie 1990, Mihail Gorbaciov a devenit preşedintele Uniunii Sovietice. Nu s-a menţinut însă mult în fruntea statului. În vara anului 1991, o încercare de lovitură de stat a antireformiştilor a eşuat.
Imperiul sovietic începe să se destrame. Ţările baltice s-au declarat independente, iar alte republici sovietice le urmează exemplul. Încercarea lui Gorbaciov de a menţine federaţia sovietică în viaţă a eşuat, de asemenea.
Încercările sale de reformă au dus la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
