În România se respectă practica dreptului la replică de acei jurnaliști și companii de presă care se străduiesc să facă jurnalism corect, de nivel european.
Prinsă în hora finanțărilor netransparente practicate de partide, presa din România își permite tot mai multe abateri de la normele profesionale și etice. Printre cele elementare se află verificarea faptelor, prezentarea punctelor de vedere relevante sau „audiatur et altera pars”, dacă invocăm vechiul principiu latin.
Erorile trebuie îndreptate și pentru aceasta practica dreptului la replică este o cutumă simplă și fără echivoc. Articolul 31, alin. 4 din Constituție formulează o obligație care implică și dreptul la replică: „Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice”.
Pentru radio și televiziune, Codul de reglementare a audiovizualului din Legea 504/2002 prevede la art. 49 că „orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate beneficiază de dreptul la replică”.
Pentru presa tipărită și pentru publicațiile online nu există prevederi formulate în lege, deși în 1990, când vechea Lege a Presei din 1974 a fost abrogată fiind considerată caducă, s-a decis să se păstreze active câteva articole referitoare la acordarea dreptului la replică.
Citește și: Crimele din orfelinatele României, incluse într-o inițiativă europeană. Ce urmează
Articolele 72-75 stabileau detaliat când și în ce condiții se publică dreptul la replică. Însă și aceste articole au fost abandonate pe parcurs, lăsând la latitudinea redacțiilor și a nivelului lor etic administrarea dreptului la replică. Refuzul de a publica un drept la replică, conform legii vechi, trebuia motivat și comunicat petentului, chiar și pe vremea lui Ceaușescu.
Un caz recent din presa locală timișoreană dă de gândit. Apare întrebarea dacă ignorarea dreptului la replică tinde să devină noua normă jurnalistică. Bătălia politică deja încinsă în Timișoara face ca administrația locală să fie o țintă predilectă de atac politic.
Șase publicații timișorene au preluat declarațiile contondente ale unui consilier local, fost viceprimar, la adresa Direcției Horticultură din Primărie, care intenționează să cumpere o mașină electrică sau hibrid în locul celei vechi deja vândute. Afirmațiile consilierului conțineau mai multe date inexacte, aproximative sau eronate.
Au fost preluate ca atare de Opinia Timișoarei, Ziua de Vest, Pressalert, Timișoara, Sursa de Vest și Expres de Banat.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
