Redefinirea abuzului în serviciu are loc la Camera Deputaților odată cu apariția în presă a stenogramelor din Dosarul Otopeni. Mii de clienți politici răspândiți în instituții publice vor să profite de funcțiile lor.
Unii se tem să semneze orice, între ei și miniștri importanți, care preferă să se dea la o parte sau să blocheze lucrurile, decât să cadă pe mâna Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Dosarul Otopeni scoate la iveală din nou procesul prin care oamenii politici pot fi implicați în fapte de corupție trăgând după ei și funcționarii unui minister.
Ordonanța procurorilor anticorupție de începere a urmăririi penale față de fostul director al Companiei Naționale Aeroporturi București, George Alexandru Ivan, arată cum inculpații din acest dosar discută despre mită de zeci de milioane de euro pentru prelungirea contractelor de închiriere a spațiilor comerciale din interiorul terminalelor de la Otopeni și despre influența de care s-ar bucura politicieni importanți ca ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, șeful PSD, Marcel Ciolacu, numărul doi în PNL, eurodeputatul, Rareș Bogdan.
Stenogramele sugerează că unele discuții ar fi avut loc între politicieni și oamenii de afaceri interesați să dea mită pentru a fi favorizați, dar nu există încă niciun fel de dovezi că aceștia ar fi intervenit. Și nici nu sunt interceptări care să indice legăturile imediate dintre aceștia și inculpați.
Apariția numelui liderului PSD în documentele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și existența unor discuții chiar cu Marcel Ciolacu, invocate de unul dintre oamenii de afaceri interesați să-și prelungească chiria pentru spațiile duty-free l-a determinat probabil pe șeful social-democraților să aibă o poziție radicală în discuțiile despre modificarea prevederilor legate de abuzul în serviciu din Codul Penal.
Citește și: Procesul lui Trump. Care sunt cele mai grave acuzații aduse fostului președinte
După ce săptămâna trecută senatorii PNL, PSD și UDMR au stabilit un prag de 50.000 de euro pentru abuzul în serviciu dezincriminând practic această infracțiune, liderii partidelor de guvernământ s-au răzgândit sub presiunea presei care a asociat modificarea cu Ordonanța de Urgență 13 din 2017 dorită de Liviu Dragnea pentru a scăpa de dosarul penal.
Apoi, ieri deputații din Comisia juridică au acceptat brusc ca interceptările serviciilor secrete să fie folosite în dosarele de corupție și au eliminat complet pragul pentru abuzul în serviciu, totul după ce aceiași oameni eliminaseră corupția dintre infracțiunile pentru care sunt permise interceptările.
Nu e clar dacă piruetele amețitoare pe care le fac liderii coaliției sunt parte dintr-o strategie de spălare a celor cu dosare penale pe rol în această speță sau dacă e vorba doar despre reflexe de frică în fața propriilor slăbiciuni. Dosarul Otopeni despre mita oferită de proprietarii magazinelor duty-free e doar un mic semn, că liderii coaliției de guvernământ sunt vulnerabili.
Dosarul nu are legătură cu abuzul în serviciu, ci mai degrabă cu filosofia legislativă care trebuie adoptată pentru viitor. E posibil să existe și alte dovezi ale vieții complicate de lideri politici ai coaliției de guvernământ care să-i determine pe aceștia să piloteze politicile într-un sens sau în altul.
În orice caz, textul final al legiuitorului despre abuzul în serviciu ar putea să-i ajute pe unii clienți politici să scape, deși la prima vedere totul pare mai clar ca oricând. E greu de spus, deci, dacă legiuitorul arde etapele din ignoranță, sau cu rea intenție.
Totuși, abuzul în serviciu poate fi legiferat în plen pentru a avea exact efectul dorit de infractorii cu gulere albe și clienții lor lacomi. De ce?
Citește și: Campanie PRESShub | Oaia care a murit la Revoluție și primul transplant renal la Cluj
În primul rând fiindcă nu respectă cererea Curții Constituționale (CCR) care a solicitat prin mai multe decizii precizarea unui prag minim de la care să fie definit abuzul în serviciu și apoi, e posibil ca în graba lor, deputații să fi trecut cu vederea faptul că nu se pot elimina în Comisia juridică din Camera Deputaților amendamentele adoptate în plenul Senatului și că în mod normal trebuie formulate unele noi, eventual în forma propusă de Ministerul Justiției.
Dacă lucrurile rămân așa după votul plenului din Cameră e posibil ca judecătorii Curții Constituționale să fie nevoiți să ofere încă un instrument pentru salvarea inculpaților. Aceștia vor putea reclama la CCR inadvertența între noul text și vechile decizii ale Curții.
Comentariu publicat inițial în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
