Parchetul de pe lângă Tribunalul București l-a trimis în judecată, săptămâna trecută, pe Adrian Cioroianu, directorul Bibliotecii Naționale a României. Acesta este acuzat de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice și riscă închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă penală, informează G4Media.
Dosarul a fost întocmit după o plângere a jurnalistei Emilia Șercan care l-a acuzat pe Cioroianu că a deconspirat, într-o postare pe Facebook din februarie 2024, faptul că analiza teza de doctorat a lui Mircea Geoană, director adjunct NATO la acel moment. ”Nu comentez”, a fost reacția lui Cioroianu când a fost întrebat despre trimiterea sa în judecată.
Potrivit G4Media, dosarul penal în care este inculpat Cioroianu a fost înregistrat la Tribunalul București pe data de 7 martie și îi mai are ca părți pe Emilia Șercan, în calitate de parte civilă și Biblioteca Națională a României, ca parte responsabilă civilmente.
În prezent, speța se află în faza de Cameră Preliminară care a avut deja, la începutul acestei săptămâni, un prim termen în care judecătorul a stabilit, printre altele, să se comunice inculpatului Adrian Cioroianu copia certificată a rechizitoriului și faptul că poate formula, în scris, cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală în termen de 20 de zile de la data acestei comunicări.
În urmă cu un an, Emilia Șercan a reclamat că directorul Bibliotecii Naționale, Adrian Cioroianu, a făcut un lucru incalificabil, dezvăluind o informație care nu era destinată publicului, respectiv faptul că jurnalista a solicitat să studieze teza de doctorat a lui Mircea Geoană, la acel moment director adjunct NATO.
„Dezvăluirea de către Adrian Cioroianu a informației că am mers la Biblioteca Națională pentru a studia teza de doctorat a lui Mircea Geoană este de o gravitate extremă.
Adrian Cioroianu a obținut această informație prin prisma funcției sale de director al Bibliotecii Naționale a României (BNaR) și a divulgat-o public.
A divulgat public o informație pe care a obținut-o exclusiv prin prisma atribuțiilor de serviciu, informație nefiind publică și nici destinată publicității.
Pe solicitarea tipizată pe care am trimis-o la BNaR pentru digitalizarea acestei teze scrie următoarele: „Biblioteca Naţională a României este operator de date cu caracter personal, înregistrat cu nr. 1375/15.10.2004. Conform Legii nr. 677/21.11.2001, Biblioteca Naţională a României garantează confidențialitatea datelor cu caracter personal furnizate de utilizatori în cererile adresate instituţiei”.
În Politica Bibliotecii Naţionale a României privind protecţia datelor cu caracter personal scrie următoarele: „Biblioteca Naţională a României (BNaR) este preocupată de siguranţa datelor cu caracter personal pe care dumneavoastră ni le oferiţi pentru a putea avea acces la serviciile noastre. Politica privind securitatea şi protecţia datelor cu caracter personal promovată de Biblioteca Naţională a României şi prezentată pe acest site se aplică în cazul tuturor interacţiunilor dintre BNaR şi dumneavoastră”.
Potrivit acestui document, pe lista datelor cu caracter personal care include o parte sau toate datele pe care le colectează Biblioteca Națională a României despre o persoană se numără inclusiv „detalii privind documentele studiate în cadrul bibliotecii” și ”proiectul pentru care solicitați documentele / bibliografia”.
Așadar, informația că eu am solicitat studierea tezei de doctorat a lui Mircea Geoană NU REPREZINTĂ informație publică, ci este informație protejată de Regulamentul General privind Datele Personale (GDPR).
Adrian Cioroianu a încălcat legea și normele instituției pe care o conduce cu bună știință, vulnerabilizând atât subiectul investigației mele, cât și pe mine.
Această acțiune nu poate rămâne fără consecințe publice și îi solicit, din nou, ministrului Culturii să se exprime asupra acestei situații”, a scris Emilia Șercan pe pagina sa de Facebook.
Ulterior, Emilia Șercan a publicat în PressOne o investigație în care arăta că Mircea Geoană ar fi plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush.
În 2005, după 12 ani de studii doctorale, Mircea Geoană – în prezent secretar general adjunct al NATO și potențial candidat la prezidențialele din toamnă – a susținut la ASE o teză de doctorat despre integrarea României în structurile euro-atlantice în care subiectul central este comprimat în 1,4% din totalul lucrării.
Deși posesor al unei experiențe valoroase, nemijlocite, privind tema pe care și-a ales-o, Geoană – care a fost ambasador al României la Washington și apoi ministru de externe al României – nu menționează în teză nici măcar momentele-cheie, de manual, din etapele de aderare la NATO și UE, mai arată investigația Emiliei Șercan.
Acesta dedică zeci și zeci de pagini, în schimb, evoluției economiei americane, incluzând în teza sa considerații detaliate despre politicile monetare ale Rezervei Federale, despre felul în care autoritățile au gestionat fuziuni de corporații care ar fi pus în pericol libera competiție, dar și despre evoluția NASDAQ, a inflației sau a deficitului bugetar al SUA.
Citește și: Macron către Maia Sandu: „Vă vom însoți fără abatere pe drumul european”
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Biblioteca Națională a României / Facebook)
