După ce PressHub a scris despre antreprenoarea din Aiud care și-a reinventat fiecare bucățică de afacere pentru a supraviețui în ultimul an, o altă afacere reinventată în pandemie este cea a devenilor Cristian Iovan și Cristina Viașu.
Cei doi deveni dețin o firmă care se ocupă cu producerea de camere și vitrine frigorifice. Atât Cristian, cât și partenera sa de viață, Cristina, se ocupă de afacere și, mai ales în perioada stării de urgență, fiind un domeniu conex activităților de HoReCa, firma și-a redus foarte mult din activitate. Și, ca să nu își disponibilizeze oamenii, s-au gândit, în prima fază, să ajute. Împreună cu un alt antreprenor devean, Radu Jula, au realizat o poartă de decontaminare – un sistem prin care, dacă treci, se dezinfectează hainele, pielea, părul, și omoară virusul în 30 de secunde – poartă pe care au donat-o Spitalului Județean de Urgență Deva. „În primul rând, noi am adaptat afacerea anul trecut, în special pe perioada stării de urgență, pentru a ajuta. Și am făcut primul produs, la rugămintea celor de la Spitalul din Deva, pe care l-am donat. Nu știam prea multe despre aceste dispozitive, dar am ne-am documentat, am comandat materialele și am făcut un prim dispozitiv”, povestește Cristian Iovan, administrator al firmei Frigorific Art.
Cum au realizat prima poartă
Pentru realizarea porții de decontaminare au folosit ca materiale – aluminiu, PVC, policarbonat și mochetă. Dispozitivul nu are elemente care să ruginească sau să se deterioreze în timp din cauza dezinfectantului.Partea de jos a porții are o placă de aluminiu care nu se corodează, iar pe placa de aluminiu a fost pusă o mochetă, cu scopul de a dezinfecta talpa încălțămintei cu care sunt echipați medicii și asistentele. Pentru pulverizare a fost utilizat un dispozitiv de răcire, ca cel folosit pe terase. A fost cumpărat un sistem de acest fel și poziționat pe structura creată și s-a montat un senzor de proximitate. Un furtun este legat la bidonul cu soluție biocidă, iar pompa se amorsează singură și-și face singură circuitul. Personalul medical doar înlocuiește bidonul când s-a golit, iar dispozitivul își face treaba.
După faptă și răsplată
Dacă prima poartă de decontaminare a fost donată, mai apoi au apărut și comenzile. „Apărând în presă și pe Facebook, am început să avem cerințe și de la alte spitale. Noi am făcut asta atât în ideea de ajuta spitalele, dar și pentru a avea activitate, să nu trimitem oamenii în șomaj, sau concediu fără plată”, adaugă Cristian Iovan. Deși principalii clienți au fost spitalele și câteva instituții publice, au fost și cereri de la firme private pentru porți de decontaminare sau dispozitive de pulverizare de dezinfectant – întreprinderi, uzine, laboratoare de cofetărie, cabinete stomatologice.
Acum fac porți și tunele de decontaminare și dispozitive de pulverizare de dezinfectant doar pe bază de comandă. „Am avut foarte multe comenzi în perioada stării de urgență, după care, când situația s-a îmbunătățit și numărul de îmbolnăviri a scăzut, au stagnat comenzile. Apoi, în septembrie – octombrie, am început să avem din nou comenzi pentru că a crescut din nou numărul de cazuri. Acum realizăm aceste dispozitive doar pe bază de comandă”, explică antreprenorul.
Solidaritate la nivel de țară. Consumul de produse românești
„În cele două luni de stare de urgență piața a stagnat și nu am avut activitate în domeniul nostru. 50 la sută din afacerea noastră merge pe HoReCa – restaurante, săli de evenimente, pizzerii, hoteluri. Anul trecut, spre exemplu, nu am avut comandă pentru nicio cameră frigorifică pentru săli de evenimente, ceea ce, până acum, era cel puțin o comandă la două luni. Pe cealaltă jumătate a fost creștere. După cele două luni de stare de urgență, piața și-a revenit. A fost chiar creștere pentru camerele frigorifice și vitrinele frigorifice anul trecut, pentru că mulți producători români de carne și produse din carne s-au dezvoltat – abatoare, carmangerii, măcelării. A fost cerință mai mare pentru produsele românești. A fost și un efect al pandemiei, pentru că a fost și o solidaritate la nivel de țară. A circulat și pe rețelele de socializare mesajul să consumăm produse românești. Iar cererea pe piață a crescut și toți cei care au putut să se dezvolte s-a dezvoltat”, explică Cristian Iovan.
Solidaritatea la nivel de țară a funcționat. Și, cel mai important, oamenii au rămas cu aceste obiceiuri și probabil vor rămâne și după ce pandemia Covid-19 va fi doar o amintire. „Efectul pandemiei este și că oamenii și-au dat seama că și românii pot să producă mezeluri și alte alimente și preferă, acum, să consume produsele fabricate în România”.
Salvarea pentru toată lumea
Firma nu a făcut neapărat profit din noua afacere, dar i-a ajutat să supraviețuiască. Nu au trebui să închidă afacerea pentru două luni, nu au trebuit să își trimită oamenii în șomaj, au reușit să fie cu plățile la zi. „Ne-a salvat pentru că nu a trebuit să ne trimitem angajații acasă, nu a trebuit să închidem, și moralul nostru a fost mai bun pentru că am putut să ajutăm, că am putut să lucrăm, că nu am stat acasă, că am fost stresați. Și a fost o continuitate și pentru plata salariilor, și a furnizorilor, și a taxelor și impozitelor. Nu știu dacă a fost neapărat o chestie de profit, dar am trecut de cele două luni fără poticniri, iar noi, ca familie, și cei cinci angajați, am avut sursă de venit. Chiar am angajat oameni în plus față de anul trecut”, concluzionează Cristian Iovan.
Citește și:
Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
