Agricultura în România și județul Iași se află la răscrucea tranziției economice, unde tradiția întâlnește nevoia de modernizare. În regiunea Moldovei, sectorul agricol rămâne vital, atât pentru economie, cât și pentru păstrarea culturii locale, confruntându-se cu provocări și oportunități ce pot modela viitorul.
Agricultura reprezintă o activitate esențială pentru economia unui stat, nu doar din perspectiva financiară, ci și ca fundament al sustenabilității și dezvoltării sociale, având un rol deosebit în asigurarea securității alimentare și menținerea unui echilibru ecologic.
Deși este una dintre cele mai vechi activități ale umanității, agricultura a evoluat semnificativ începând cu secolul al XX-lea, iar tehnicile intensive au crescut productivitatea culturilor, dar au dus la un declin în privința forței de muncă. Automatizarea și tehnologizarea sectorului agricol au produs schimbări majore în configurarea agriculturii moderne, ce au avut și efecte negative asupra mediului, precum poluarea apei și degradarea solului. Aproape 40% din terenurile agricole globale sunt grav afectate. În ultimele decenii, mișcările pentru o agricultură ecologică și sustenabilă au câștigat teren, Uniunea Europeană având un rol important în promovarea acestora. Cu toate acestea, noua abordare provoacă o serie de îngrijorări privind randamentul mai scăzut al agriculturii ecologice și impactul asupra securității alimentare.
În ciuda progreselor tehnologice, 873 de milioane de persoane erau angajate în agricultură în 2021, iar sectorul contribuia la aproximativ 4% din PIB-ul global. Totuși, între 702 și 828 de milioane de oameni au suferit de insecuritate alimentară, cauzată în mare parte de conflicte, evenimente climatice severe și de condițiile economice specifice fiecărei țări, conform datelor Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), o agenție din cadrul Organizației Națiunilor Unite.
Agricultura, afectată de urbanizare
În România, suprafața terenului agricol reprezenta 56,8% din totalul suprafeței țării în 2021, iar terenul arabil constituia 37,3%. Aceste procente reflectă utilizarea intensă a terenului agricol, susținută de solurile fertile și de tradiția agricolă adânc înrădăcinată în țară. Deși agricultura continuă să joace un rol semnificativ în economia românească, ponderea terenurilor agricole a scăzut în ultimele decenii, influențată de fenomenul urbanizării și de schimbările în practicile agricole.
Continuarea, în Ziaruldeiasi.ro
Citește și: Marcel Ciolacu a fost desemnat premier de Klaus Iohannis
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Pixabay.com / balouriarajesh)
