Ajunul Crăciunului este o zi încărcată de semnificații, tradiţii și obiceiuri românești, când creștinii se pregătesc să celebreze Nașterea Mântuitorului. Tradițiile din 24 decembrie sunt pline de simbolism și diversitate.
Ajunul Crăciunului este o zi specială pentru toți creștinii, marcată prin așteptarea și pregătirea pentru Nașterea Mântuitorului. În această zi, credincioșii trăiesc în mod intens perioada Postului Crăciunului, care se încheie cu marea sărbătoare, scrie Monitorul de Cluj.
Citește și: Ninsori abundente pe DN 7C Transfăgărășan | Argeșul Online
În Ajunul Crăciunului, credincioșii țin post până la Ceasul al IX-lea (ora 15), iar în unele regiuni, postesc chiar până la răsăritul luceafărului, în amintirea stelei care a vestit Nașterea Domnului. După prânz, spre seară, se obișnuiește să se mănânce grâu fiert amestecat cu fructe și miere, ca semn al postului prorocului Daniel și al celor trei tineri din Babilon.
Ultima zi de post și împodobirea bradului
Ajunul Crăciunului marchează și ultima zi a Postului Crăciunului, o perioadă de pregătire spirituală intensă. Credincioșii se abțin de la mâncăruri de origine animală și își curăță sufletele prin rugăciuni și fapte bune. Este un timp de reflecție, de reconciliere și de așezare a inimii pentru sărbătoarea care urmează.
Unul dintre cele mai iubite obiceiuri de Ajunul Crăciunului este împodobirea bradului. Acesta reprezintă simbolul vieții și al luminii, iar ornamentele și decorațiunile care îl împodobesc aduc un strop de magie în fiecare casă.
Un alt obicei popular este colindatul, copiii mergând din casă în casă pentru a colinda și a aduce vestea nașterii lui Iisus. În multe regiuni ale țării, se obișnuiește ca în această zi să se pregătească „colaci” și alte bunătăți tradiționale, pe care le împart cu cei din jur.
Citește întregul material pe Monitorulcj.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Pexels.com / Stefanie Jockschat)