Prima acțiune militară din istoria modernă a românilor a avut loc din greșeală. Pe 13 septembrie 1848, acum exact 175 de ani, pompierii și unități ale armatei muntene dădeau cu otomanii prima bătălie din istoria modernă a țărilor române după un secol și jumătate în care acestea dispăruseră complet de pe harta puterilor militare ale lumii.
Puternic mediatizată și instrumentată propagandistic pe timpul regimului comunist, lupta din Dealul Spirii – deși a fost deosebit de violență și a ilustrat clar sentimentele ostile ale poporului față de ocupanții turci – a izbucnit, de fapt, din greșeală.
Cursa contracronometru între turci și ruși: cine ocupă primii Bucureștiul
Ciocnirea din Dealul Spirii are loc în ultimele zile ale revoluției începute cu 3 luni în urmă, pe 9 iunie, când s-a citit Proclamația de la Islaz.
Revoluționarii români făcuseră jurăminte de credință față de Imperiul Otoman, care era și puterea suzerană, însă la Constantinopole se ia, la începutul lunii septembrie, decizia de a trimite trupe în Țară Românească.
E vorba de vreo 20.000 de soldați conduși de Fuad Pașa, iar mișcarea are mai puțin de-a face cu tulburarea minoră de la nord de Dunăre, cât cu faptul că rușii, după ce ocupaseră deja întreaga Moldova, sunt pe cale să invadeze și Țară Românească.
Otomanii le-o iau cu puțin înainte rușilor.
Pe 10 septembrie, corpul de armata al lui Fuad Pașa ajunge pe câmpul Cotrocenilor, lângă București (pe vremea aceea, orașul era mult mai mic decât acum).
Deși nu mai era nevoie de așa ceva, rușii se grăbesc și ei să între în țară și la, 15 septembrie, 1848 traversează Milcovul cu o armata condusă de generalul Aleksandr Nicolaevici Luders.
Guvernul revoluționar din Țara Românească ia decizia să nu se opună invaziei. Ministrul de Război ordonă garnizoanei din București să dea onorul armatei turce și să predea cazarma din Dealul Spirii.
Citește și: Rusia va restaura URSS, amenință un deputat din partidul lui Putin
Guvernul revoluționar al Țării Românești nu are puterea militară să opună o rezistență eficientă în față armatelor a două imperii.
Există inițiative ale oltenilor, care se organizează și vor să vină spre București, pentru a lupta cu turcii după ce s-a aflat că aceștia au trecut Dunărea, dar șansele de izbândă sunt nule, așa că voluntarii sunt întorși din drum. Garda Națională, care în lipsa armelor de foc fusese echipată cu sulițe, se dizolvă imediat, de asemenea, la vestea că turcii au ajuns lângă București.
În acest context sosește și ordinul ca garnizoană militară a armatei muntene care se află în Capitală să nu opună rezistență.
Dispoziția vine pe 12 septembrie direct de la generalul Cristian Tell, ministrul de Război.
Continuarea, în Aktual24!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
