România era, la sfârșitul anului 1989, pe contrasensul istoriei, iar educația nu făcea excepție. Sistemul de învățământ românesc ocupa penultimul loc în Europa, la concurență cu codașa Albania. În timp ce, la nivel mondial, numărul absolvenților de facultate creștea, în țara noastră scădea. În timp ce în Europa se punea tot mai mult accentul pe real-uman, România mergea spre nevoile industriei. Țara noastră avea cel mai mic număr de studenți raportat la totalul populației, iar calitatea instruirii elevilor scădea constant, pe măsură ce numărul orelor în care aceștia erau scoși din clase pentru „practica în producție” creștea.
Edulcorată de trecerea deceniilor și falimentul declarat în care este acum învățământul românesc, imaginea școlii din comunism a căpătat azi proporțiile unui mit. Generațiile mai vârstnice se arată nemulțumite și spun că „pe vremea mea se făcea școală”, apoi încep să depene amintiri despre profi duri, note scăzute la purtare, teze grele și examene de admitere cu 7 inși pe-un loc.
Principala problema a guvernanților români: atât Ceaușescu, cât și cei care i-au urmat după 1989 au considerat educația ca un cost inutil
Numai că, la fel ca și în cazul „industriei lui Ceaușescu” ori al „plății datoriilor”, povestea e mult mai nuanțată. De fapt, lucrurile stau chiar pe dos: declinul sistemului a început tocmai atunci, în anii de sfârșit ai regimului comunist. Tragedia României a fost că, după 1989, clasa politică emanată din comunism n-a înțeles acest lucru, iar nereformarea învățământului a dus la catastrofa educațională de azi.
Principala problema a guvernanților români: atât Ceaușescu, cât și cei care i-au urmat după 1989 au considerat educația ca un cost inutil. Prin comparație, lumea dezvoltată a înțeles că, de fapt, educația este o investiție cu rată înaltă de rentabilitate economică.
Pentru a întelege ce s-a întâmplat cu sistemul de educație în România, trebuie să o pornim însă ceva mai din urmă și să dăm câteva explicații. Profesorul Bogdan Murgescu explică, în cartea „România și Europa. Acumularea decalajelor”, relația strânsă între învățământ și economie. Aparent, învățământul este un cost. Așa era perceput în urmă cu foarte mult timp în lume, așa l-a perceput și regimul comunist și, în mod tragic, la fel cred guvernanții pe care-i are azi România. Societățile moderne și-au reconsiderat de foarte multă vreme această percepție, ajungând la concluzia că, de fapt, învățământul este o investiție cu rată înaltă de rentabilitate economică, și nicidecum un cost, relevă Bogdan Murgescu.
Investițiile făcute în educație îți garantează că, actualii elevi, bine pregătiți și educați, vor reprezenta o mână de lucru înalt calificată
Schimbarea de optică a venit pentru că sistemul de educație „reprezintă principala forma instituționalizată de formare a capitalului uman, care constituie, la rândul său, un factor important în derularea proceselor economice și în funcționarea de ansamblu a societății” (Bogdan Murgescu). Mai pe scurt, investițiile făcute în educație îți garantează că, actualii elevi, bine pregătiți și educați, vor reprezenta o mână de lucru înalt calificată, cu productivitate mare, ceea ce va genera plusvaloare în economia țării într-un timp relativ scurt la scara istoriei – 10-12 ani.
În plus, o populație educată îți conferă stabilitate socială și politică, șansele unor crize, alunecări spre extremism sau manipulări din partea unor forțe străine ostile fiind mai mici.
În România, sistemul de învățământ a cunoscut trei faze în perioada comunistă:
1. Restructurarea radicală prin copierea fidelă a sistemului sovietic.
2. O dezvoltare promițătoare prin deschiderea relativă către noutățile din lume și o anumită recuperare a lucrurilor bune care existaseră în sistemul educațional din perioada interbelică.
3. Regresul masiv marcat de epoca lui Ceaușescu, în care tăierea finanțării și a conexiunilor cu străinătatea s-au suprapus peste o nouă reformă care a dus la scăderea calității educației și a numărului de absolvenți.
Ceea ce trebuie însă menționat este că niciodată, în acest interval (1945-1989), România nu a reușit să părăsească locurile codașe în clasamentele europene ale tuturor indicatorilor care măsurau gradul de educație al populației.
Continuare în Aktual24!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursă foto: aktual24.ro)
