Fosta președintă a CSM, Lia Savonea, alături de Adriana Ispas, au anulat condamnarea la închisoare a lui Mario Iorgulescu, acuzat de omor după ce a spulberat cu mașina un alt șofer, fiind drogat și beat la volan. Cele două au decis rejudecarea procesului la Curtea de Apel București, fiul președintelui Federației Române de Fotbal (FRF) fiind judecat pentru omor din culpă, lucru stabilit fără temei în opinia lui Dan Andrei Enescu, cel de-al treilea judecător din complet.
Enescu este coleg de complet cu Savonea și Ispas din ianuarie 2024. El este printre puținii magistrați de la instanța supremă care judecă potrivit conștiinței, fără să țină cont de practica instanței de a ignora și chiar persifla dreptul european în cazul prescrierii faptelor penale.
Enescu a refuzat să pună în practică o decizie cel puțin controversată dată de Curtea Constituțională unde „judecătorii” sunt numiți politic în dosarele Alexandru Măzăre și Elena Udrea, unde s-a ridicat problema așa numitelor completuri „specializate” pe fapte de corupție. Mai nou, potrivit unor surse judiciare, sătul să facă opinii separate față de colegele de complet, Enescu urmează să-și depună cererea de pensionare din sistem.
În octombrie 2023, Curtea de Apel București l-a condamnat, în lipsă, pe Mario Iorgulescu la pedeapsa de 13 ani și 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „omor”, după ce a intrat cu mașina în alt participant la trafic pe care l-a omorât pe loc.
Față de această decizie, Iorgulescu a făcut recurs în casație, o cale extraordinară de atac, soluție admisă de Savonea și Ispas de la instanța supremă.
Ce susține ÎCCJ
Cele două au susținut că alți trei judecători de la tribunal și Curtea de Apel București au greșit când l-au condamnat pe fugarul Iorgulescu pentru omor și nu pentru omor din culpă. Ele au reținut în motivare că în septembrie 2019 a avut loc un accident de circulaţie tipic care a avut drept rezultat „decesul unei persoane din culpa exclusivă a conducătorului auto (inculpatul) care nu a respectat dispoziţiile legale ce reglementează regimul circulaţiei pe drumurile publice (a circulat cu viteză excesivă, peste limita legală, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice şi a consumului de substanţe interzise)”.
Omorul se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar uciderea din culpă în formă agravată – de la 2 la 7 ani, potrivit Codului penal.
Altfel spus, cele două judecătoare au considerat că Mario Iorgulescu nu a îndreptat intenționat mașina către celălalt șofer în ideea unei tamponări intenționate cu concecința uciderii șoferului. „Un eveniment este, în sine, fortuit, şi nu voit, are caracter imprevizibil. „Acţiunea” autorului (conducătorul auto) este asupra autovehiculului, acesta acţionând sistemul de accelerare a vitezei peste limita legală, cu consecinţa intrării în coliziune frontală cu autoturismul condus de victimă căruia i-a cauzat decesul, elemente de fapt ce au valenţele unei fapte care, din punct de vedere obiectiv şi subiectiv se încadrează în infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 Cod penal”, susțin judecătoarele în motivare.
Ce spune al treilea judecător
În opinia separată, judecătorul Enescu arată că „recursul în casaţie permite cenzurarea legalităţii unei categorii limitate de hotărâri definitive şi numai pentru motive expres prevăzute de legea procesual penală”. El mai arată că „recursul în casaţie nu permite reevaluarea unor elemente sau împrejurări factuale stabilite cu autoritate de lucru judecat de către instanţele de fond, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nefiind abilitată, în procedura extraordinară supusă analizei, să dea o nouă interpretare materialului probator şi să reţină o stare de fapt diferită de cea descrisă şi valorificată ca atare în hotărârea atacată. Aceasta deoarece instanţa de casare nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă numai dacă, din punct de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare”.
Enescu mai arată că Iorgulescu Jr „solicită Înaltei Curți să rețină o altă stare de fapt decât aceea reținută în mod definitiv prin hotărârile judecătorești atacate, element care, de asemenea, impunea respingerea căii de atac ca nefondate”.
Nu a schițat niciun gest
Circumstanțele concrete ale comiterii infracțiunii, atitudinea recurentului, care având atât o îmbibație alcoolică extrem de mare în sânge, cât și fiind sub influența drogurilor, a ales să conducă un autoturism cu o viteze excesivă, cu încălcarea regulilor de circulație în mod flagrant și fără a schița cel mai mic gest pentru a încerca să evite un pericol evident, recurentul calcând pedala de accelerație la maxim până în momentul impactului cu autoturismul victimei, relevă cu certitudine existența intenției indirecte în săvârșirea infracțiunii de omor.
În măsura în care am fi în prezența unei fapte comise din culpă, recurentul ar fi trebuit, măcar în ultimul moment, să încerce să evite prin orice manevră, frânare, virare, producerea accidentului de circulație, însă în prezenta cauză, așa cum reține Curtea de Apel București, nu a existat o astfel de conduită a inculpatului.
Enescu spune clar că instanța supremă nu poate cere schimbarea încadrării juridice, adică tocmai ceea ce au făcut Savonea și Ispas. „Înalta Curte, sesizată cu un recurs în casație întemeiat pe art. 438 alin. 1 pct. 7 din Codul de procedură penală, nu poate dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor, iar trimiterea cauzei pentru rejudecare de către instanța de apel nu se poate face în vederea schimbării de încadrare juridică, în condițiile în care potrivit prevederilor art. 386 din Codul de procedură penală, acest atribut este unul ce aparține exclusiv instanțelor de fond, fiind rezultatul analizei stării de fapt, element pe care Înalta Curte nu îl poate realiza în procedura recursului în casație”.
Acuzațiile procurorilor
Anchetatorii arată că Mario Gino Iorgulescu , la data de 08.09.2019, „având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, conducând autoturismul marca Aston Martin model DBS cu nr. de înmatriculare B052885 cu o viteză ce depășea cu mult viteza legală de 60 km/h în localitate, a trecut pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe, accelerând până la 162 de km/h în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, urcând vehiculul cu partea stângă pe un scuar, apăsând la maximum pedala de accelerație la un vehicul echipat cu un motor ce dezvoltă o putere de aproximativ 700 de cai putere, a pătruns, astfel, pe contrasens și a intrat în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare IF096653, condus de victima Vicol Daniel Andrei, care a decedat pe loc în urma leziunilor suferite”.
Accidentul a fost filmat de o cameră de luat vederi din intersecție. Imediat după faptă, Iorgulescu a fost internat în spital și apoi transferat de tatăl său la o clinică din Italia, de unde nu s-a mai întors.
Pentru uciderea din culpă, infracțiunea pentru care a fost judecat Mario Iorgulescu, după ce a ucis un om într-accident în culpă, pedeapsa este între 2 și 7 ani de închisoare. Perioada de prescripție a faptelor este, în acest caz, de 8 ani.
De la comiterea accidentului mortal, octombrie 2018, au trecut deja aproape 6 ani. Prin urmare, dacă rejudecarea procesului la Curtea de Apel București, așa cum a cerut Înalta Curte de Casație și Justiție, durează încă doi ani, este posibil ca Mario Iorgulescu să scape de pedeapsa cu închisoarea pe care a primit-o.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
