Între influența Rusiei lui Putin și imprevizibilitatea noii administrații Trump, Uniunea Europeană caută stabilitate și o relansare a parteneriatului franco-german. Alegerile anticipate din Germania aduc un rezultat mixt: partidele democratice tradiționale păstrează majoritatea, dar extrema dreaptă, AfD, și-a dublat scorul, devenind a doua forță politică a țării.
La urne au fost așteptați peste 60 de milioane de cetățeni cu drept de vot. Prezența înregistrată la acest scrutin a fost de 84%, cea mai mare prezență înregistrată de la reunificarea Germaniei până în prezent, conform MDR.
CDU și partidul partener din Bavaria, Uniunea Creștin-Socială (CSU), au revendicat aseară victoria în alegeri. Conform rezultatelor oficiale, CDU/CSU au obținut 28,52% din voturi, cu patru puncte procentuale mai mult decât la alegerile din 2021. „Am câștigat alegerile,” a spus liderul CDU Friedrich Merz la Berlin după închiderea urnelor.
Potrivit ZDF, rezultatele alegerilor au fost primite cu o oarecare dezamăgire deoarece conservatorii se așteptau să obțină un scor de peste 30% din voturi.
AfD a obținut un rezultat istoric aseară, dublându-și scorul față de 2021. Unul din cinci germani a votat pentru formațiunea extremistă, relatează Deutsche Welle. „Ne-am dublat! Au vrut să ne reducă la jumătate, dar s-a întâmplat invers,” a spus Alice Weidel, președinta AfD, aseară.
Surpriza serii a fost însă partidul Stângii (Die Linke), formațiune politică populistă de stânga care se trage din fostul partid comunist al Germaniei de Est. Die Linke a reușit să intre în Parlament cu un scor confortabil după ce în 2021 a primit doar trei mandate.
Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), partid populist rupt din Linke nu a reușit să atingă pragul electoral de 5% necesar intrării în legislativ. Cu toate acestea, popularitatea partidelor populiste de stânga este în creștere, cele două formațiuni acumulând împreună aproape 14% din voturi.
Pierzătorii alegerilor sunt partidele care până nu demult formau așa-numita coaliție de guvernare „semafor.” Partidul Social Democrat al Germaniei (SPD), condus de cancelarul Olaf Scholz a obținut cel mai slab rezultat de la înființarea Republicii Federale în 1949.
Partidul Liber Democrat (FDP), a cărui retragere de la guvernare a dus la organizarea alegerilor anticipate, nu a reușit să treacă pragul electoral. Christian Lindner, liderul FDP, a anunțat ulterior că se retrage din politică.
Verzii, al treilea partid din fosta coaliție, au fost și ei penalizați, dar mult mai puțin: au pierdut trei puncte procentuale față de alegerile precedente.
Partidele extremiste în creștere
Rezultatele alegerilor arată că încă persistă o diviziune ideologică între vestul și estul țării. Reminiscențele culturale comuniste încă influențează modul în care electoratul est-german votează.
AfD a câștigat în majoritatea covârșitoare a circumscripțiilor electorale din estul Germaniei, sau cum titrează luni toată presa germană, Estul este albastru, albastru închis.
Nu lipsesc însă nici partidele de extrema stângă, Linke și BSW, care au obținut rezultate remarcabile în est. Linke chiar a câștigat în câteva circumscripții electorale. Si este cel mai puternic partid în capitala Berlin.
Există mai mulți factori care au contribuit la creșterea în popularitate al unor astfel de partide. Conform unei analize Politico, landurile est germane nu sunt constante în alegerea unui partid, precum sunt landurile vestice. Scepticismul față de partidele politice în general este mult mai puternic, aceasta fiind o moștenire din era comunistă.
Se adaugă simpatia crescută față de Rusia, care favorizează partidele care promovează narațiunile pro-Kremlin: trebuie pace în Ucraina cu orice preț, interesele strategice ale Moscovei trebuie respectate, trebuie oprite ajutoarele militare pentru Kiev. De altfel, aceste puncte sunt promovate de AfD, Linke și BSW.
Pe lângă volatilitatea alegătorilor, partidele tradiționale CDU și SPD nu sunt la fel de influente în est precum sunt în vest.
Totodată, din ce în ce mai mulți germani încep să perceapă AfD ca fiind mai degrabă un partid „normal,” nicidecum extremist. În special votanții AfD cred că formațiunea se află în centrul spectrului politic, conform Tagesschau.
Deși administrația Trump a susținut AfD prin vocea lui Elon Musk, președintele american, Donald Trump, a salutat victoria conservatorilor din CDU/CSU, numind-o „zi grozavă” pentru Germania, potrivit DER SPIEGEL.
Cu cine va forma CDU/CSU o coaliție de guvernare
Liderul Uniunii Creștin Democrate, Friedrich Merz va fi, cel mai probabil, viitorul cancelar al Germaniei.
Aritmetica parlamentară de după alegeri arată că CDU/CSU și social democrații (SPD) pot forma împreună o majoritate în legislativ, iar Merz a anunțat deja că își dorește să înceapă negocierile cel mai târziu săptămâna viitoare, conform Tagesschau.
Liderul conservator are trei priorități pentru aceste negocieri: politică externă, limitarea migrației ilegale, și relansarea economiei.
Germania se află în prezent în recesiune economică, iar noul cancelar va trebui să găsească fonduri pentru a face față creșterii cheltuielilor cu apărarea, combaterea încălzirii globale și repararea infrastructurii învechite, relatează Deutsche Welle.
Germania, cu sau fără SUA
Odată cu alegerea lui Donald Trump la Casa Albă, Statele Unite vor să oprească ajutoarele, mai ales militare, pentru Ucraina, confruntată de trei ani cu războiul provocat de invazia la scară largă a Rusiei.
Mai mult, Europa trebuie să se gândească la o strategie de a se apăra singură în contextul în care Washingtonul începe să întoarcă spatele statelor europene.
Friedrich Merz a declarat deja că Germania este gata să joace un rol mai important în Europa și să lucreze îndeaproape cu UE, marcând o schimbare de poziție față de predecesorii săi care s-au concentrat mai degrabă pe problemele interne ale țării.
Noul Parlament ales trebuie să fie convocat în maximum 30 de zile de la data alegerilor, adică pe 25 martie, potrivit Deutsche Welle.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
