Astăzi au loc alegerile prezidențiale în Republica Moldova, dar și un referendum constituțional prin care cetățenii sunt consultați cu privire la introducerea unui amendament în Constituție care să stabilească clar parcursul european al țării.
Republica Moldova, care acum are statut de stat candidat, dorește ca până în 2030 să adere la Uniunea Europeană, conform unui studiu scris de Ecaterina Locoman, lector universitar în Studii Internaționale la Institutul Lauder, Universitatea din Pennsylvania, pentru Foreign Policy Research Institute.
Scrutinul are loc în contextul unei situații geopolitice destul de complicate pentru Republica Moldova. Pe de-o parte, de doi ani se desfășoară un război aproape de frontierele sale în Ucraina vecină. Pe de altă parte, pe teritoriul Republicii Moldova există două regiuni care ridică provocări în materie de securitate și stabilitate: Transnistria și Găgăuzia.
Pe teritoriul Transnistriei, un teritoriu separatist pro-rus, se află aproximativ 2.000 de militari ruși care controlează unul din cele mai mari depozite de muniții din Europa de Est fără să aibă acordul Chișinăului. Prezența așa numitelor trupe „de menținere a păcii” pun în pericol atât securitatea Republicii Moldova, cât și pe cea a Ucrainei.
Recent, guvernul moldovean a impus taxe vamale asupra produselor venite din Transnistria, o măsură văzută de liderii separatiști de la Tiraspol drept „un drum spre escaladare” al situației tensionate actuale dintre Republica Moldova și regiunea separatistă.
Într-o încercare de a rezista procesului de integrare al regiunii, liderii de la Tiraspol au interzis folosirea numelui de „Transnistria,” asociat cu termenul de „fascism,” și l-a înlocuit cu numele rus al regiunii, „Pridnestrovie.” Decizia de la Tiraspol a fost condamnată de autoritățile de la Chișinău.
Găgăuzia, o regiune autonomă a Republicii Moldova, reprezintă o altă vulnerabilitate pentru Chișinău. În trecut, autoritățile din Comrat au manifestat deschis simpatii față de Moscova. În plus, Ilan Șor, un oligarh fugar, condamnat pentru deturnarea a 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc și refugiat în Rusia, deține o influență considerabilă în regiunea autonomă. Acest oligarh este implicat în activități menite să destabilizeze și să influențeze alegerile prezidențiale și referendumul. Astfel, Găgăuzia a devenit un centru strategic pentru desfășurarea unor astfel de acțiuni în favoarea Rusiei.
După cum a arătat Ziarul de Gardă, Ilan Șor mituiește alegătorii, organizează proteste și răspândește informații false despre UE cu scopul de a întrerupe procesul de integrare european, făcând jocul Kremlinului.
O altă provocare cu care se confruntă Republica Moldova este dependența energetică față de Rusia pe care Moscova o folosește ca un mijloc de a ține Chișinăul sub sfera ei de influență, arată Foreign Policy Research Institute.
Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale
Actuala președinte a Republicii Moldova, Maia Sandu, candidează la acest scrutin pentru un nou mandat din partea Partidului Acțiune și Solidaritate. Sandu, care este o candidată pro-europeană, dorește ca țara sa să adere la UE până în 2030, potrivit Foreign Policy Research Institute.
În timpul primului mandat, Maia Sandu a promovat reforme economice, judiciare și anti-corupție și a reușit să ia măsuri de demontare a sistemului oligarhic care domina statul. Realegerea Maiei Sandu ar asigura dezvoltarea pe termen lung al țării, dar depinde foarte mult și de suportul legislativului de la Chișinău.
Pe plan extern, președinta moldoveană a reușit să scoată Republica Moldova din izolare și să o facă din ce în ce mai vizibilă pe plan internațional. În același timp, a reușit diversificarea surselor de energie prin cuplarea țării la sistemul energetic european în 2022. Pentru prima dată în istorie, Republica Moldova este inclusă pe agenda SUA și UE care sprijină țara pe parcursul său pro-european.
Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiștilor), este principalul contracandidat al Maiei Sandu. Acesta promovează o viziune pro-rusă, contrară liniei pe care a mers actuala președinte a țării. De altfel, el este perceput ca un candidat susținut de Kremlin. Dintre ceilalți nouă candidați, majoritatea promovează aceleași idei pro-ruse sau merg pe ideea unei „neutralități” ambigue care este, de fapt, o aliniere mai subtilă față de Moscova.
Foreign Policy Research Institute arată că cei nouă candidați pro-ruși au susținut în timpul campaniei electorale că aderarea Republicii Moldova la UE ar însemna pierderea suveranității țării, dar și o „militarizare” a țării. Aceștia au mizat și pe identitatea națională a țării. În schimb, Maia Sandu vede integrarea europeană ca un factor de stabilitate și securitate față de Rusia.
Electoratul moldovean este în principal favorabil aderării la UE, dar încă persistă o frică privind pierderea suveranității și independenței Republicii Moldova. Această frică este exploatată de campaniile de dezinformare pe care Kremlinul, cu ajutorul unor agenți precum Ilan Șor, le desfășoară în această țară.
Republica Moldova se află acum într-un moment critic al existenței sale. Un rezultat pro-european ar putea accelera procesul de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană, consolidând reformele, stimulând economia și întărind parteneriatele de securitate, în timp ce o orientare spre un leadership pro-rus ar putea submina aceste realizări și spori influența Moscovei asupra țării.
În 2025 vor avea loc și alegeri legislative. Rezultatele viitorului scrutin vor influența și mai mult viitorul Republicii Moldova, mai ales că viitorul președinte va avea nevoie suport din partea Parlamentului pentru a continua procesul de integrare europeană, notează Foreign Policy Research Institute.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: Inquam Photos
