Alegeri în SUA. Lupta pentru Casa Albă și controlul Congresului

Data:

spot_img

Cetățenii Statelor Unite sunt așteptați la urne azi pentru a alege atât un nou președinte, cât și compoziția Congresului, legislativul american.

Michael McFaul, profesor de studii internaționale la Universitatea Stanford, arată pe blogul său că cei doi candidați au o viziune diferită asupra politicii externe: pe când Kamala Harris este internaționalistă (n.r. pentru implicarea SUA în problemele globale), Donald Trump este izolaționist.

Conform unui sondaj de opinie publicat de The Guardian, lupta dintre cei doi candidați este destul de strânsă. Kamala Harris, candidata din partea Partidului Democrat, ar primi 48% din voturi, cu un procent mai mult față de Donald Trump, candidatul republican.

De aceea, campania electorală a celor doi candidați se concentrează mai degrabă asupra așa-numitelor „swing states” (n. r. „state oscilante”) unde cei doi candidați se află în sondaje la diferențe foarte mici unul de celălalt. Conform The Guardian, Donald Trump conduce în intenția de vot în statele Arizona, Michigan, Georgia și Wisconsin, iar Kamala Harris în Nevada, Pennsylvania și Carolina de Nord.

Spre deosebire de țările europene, unde liderii naționali sunt aleși prin vot direct, în SUA funcționează un sistem de democrație indirectă prin intermediul Colegiului Electoral. Acesta este compus din 538 de electori, fiecare stat având un număr de electori proporțional cu populația sa. Înaintea alegerilor, sunt desemnați acești electori, care, la rândul lor, vor vota pentru președinte în funcție de câștigătorul votului popular în fiecare stat, conform CBS News.

Regulile privind modul în care voturile electorilor sunt acordate candidaților la alegerile prezidențiale diferă de la stat la stat. În majoritatea statelor, funcționează sistemul „câștigătorul ia tot,” adică electorii statelor oferă toate voturile candidatului care câștigă votul popular.

Există însă și state, precum Maine și Nebraska, unde voturile electorilor sunt acordate conform unui sistem de reprezentare proporțională. În aceste state, câștigătorii din fiecare district congresional primește câte un vot, iar ultimele două voturi rămase sunt acordate câștigătorului votului popular la nivelul întregului stat.

Candidatul care primește cel puțin 270 de voturi din partea Colegiului Electoral, câștigă alegerile.

Care este poziția fiecărui candidat pe temele de importanță pentru electorat

Campania electorală din acest an s-a concentrat în jurul a cinci teme principale care sunt de interes pentru electoratul american: starea democrației, economia, dreptul la avort, imigrația și politica externă față de Ucraina.

I. Starea democrației

Kamala Harris. Democrații și-au construit campania electorală pe subiectul stării democrației. De altfel, aceștia au atras atenția de mai multe ori asupra faptului că Donald Trump reprezintă o adevărată amenințare la adresa democrației americane. În timpul campaniei s-a adus în discuție insurecția asupra clădirii Capitoliului din Washington D.C. din 6 ianuarie 2020 când susținătorii lui Trump au intrat cu forța în sediul legislativului american, potrivit The Guardian.

Donald Trump. Fostul președinte american a fost condamnat pentru 34 de fapte de fraudă în scandalul privind plățile făcute de candidatul republican către actrița de filme pentru adulți pentru a-i cumpăra tăcerea. Trump consideră că acest caz este motivat politic, conform BBC.

Citește și: Portret de candidat. Cine este Donald Trump?

El este, de asemenea, investigat pentru conspirație în încercarea de a răsturna rezultatele alegerilor din 2020, pe care le-a pierdut în fața lui Joe Biden. Fostul președinte a exercitat presiuni asupra unor oficiali pentru a modifica rezultatele și a difuzat informații false în spațiul public despre acele alegeri. El este cercetat și pentru acțiuni similare în statul Georgia, precum și pentru transportul unor documente clasificate din Casa Albă la reședința sa de la Mar-a-Lago.

În timpul campaniei electorale, Trump a spus că de fapt Kamala Harris este o amenințare la adresa democrației. El a susținut, însă fără să aducă dovezi, că Harris este implicată în acțiuni de cenzură online. Mai mult, acesta a refuzat să recunoască rezultatele alegerilor din acest an în eventualitatea în care ar pierde, relatează The Guardian.

II. Economia

Kamala Harris. Planul candidatei Partidului Democrat privind economia prevede, în general, măsuri de reducere a taxelor și beneficii fiscale pentru cetățenii americani: reducerea taxelor, credite fiscale pentru copii, interzicerea creșterilor exagerate de prețuri și măsuri de accesibilizare a achiziției de locuințe și stimularea producției interne. De asemenea, candidata democrată pledează pentru creșterea impozitului pentru corporații de la 21% la 28%, conform CNN.

Donald Trump. Fostul președinte dorește și el o reducere a taxelor pentru americani, triplă față de cea anunțată de contracandidata lui, dar intenționează, dacă este ales, să impună taxe vamale suplimentare de aproape 20% asupra bunurilor de import.

III. Dreptul la avort

Kamala Harris. Aceasta este în favoarea dreptului la avort pentru femei, subiect pe care l-a transformat în temă de campanie. Harris susține reglementarea dreptului la avort prin lege, potrivit The Guardian.

Citește și: Portret de candidat. Cine este Kamala Harris

Donald Trump. Fostul președinte al SUA a declarat că decizia asupra interzicerii dreptului la avort trebuie luată de fiecare stat în parte.

Deși poziția sa pe acest subiect este vagă, Kamala Harris l-a asociat pe Trump cu „Proiectul 2025,” un program politic controversat adresat viitorului președinte american care conține prevederi ultra-conservatoare. În ceea ce privește avortul, programul propune limitarea drastică a exercitării dreptului la avort prin interzicerea unor medicamente anticoncepționale și instituirea unui mecanism de strângere de date privind avortul, măsură aspru criticată de Harris, relatează BBC.

IV. Imigrația

Kamala Harris. Aceasta propune luarea unei măsuri în Congres cu susținerea ambelor partide. Măsura prevede creșterea numărului de agenți care păzesc frontierele, iar în caz de creștere a mediei trecerilor ilegale la peste 5.000 să se dispună închiderea frontierei, potrivit The Guardian.

Donald Trump. Imigrația este un subiect important pentru candidatul republican. Trump a promis că, în eventualitatea în care va câștiga alegerile, va pune în practică unul dintre cele mai mari planuri de deportare din istoria țării. Fostul președinte a folosit și termeni degradanți la adresa imigranților fără acte, numindu-i „animale” și spunând că au „gene rele” sau că „otrăvesc sângele țării noastre.”

În timpul campaniei electorale pentru alegerile din 2016, Trump a promis că va construi un „zid mare și frumos” la granița cu Mexic pentru a opri imigrația ilegală, conform BBC.

V. Politica externă față de Ucraina

Kamala Harris. Democrata a promis că va continua politica actualei administrații privind sprijinul pentru Ucraina în conflictul armat declanșat de Rusia. Administrația Biden a oferit până în prezent Ucrainei ajutoare în valoare de 56 de miliarde de dolari, notează Radio Europa Liberă.

Donald Trump. Fostul președinte american nu este de acord ca SUA să ofere sprijin financiar Ucrainei și consideră că este de datoria Europei să susțină acțiunile de apărare ale țării invadate de Rusia. În același timp, Trump a susținut că poate pune capăt acestui conflict extrem de repede.

În ceea ce privește NATO, fostul președinte a afirmat că încurajează Rusia să facă „orice îi trece prin cap” oricărui membru NATO care nu își îndeplinește obligațiile de plată și că nu va respecta clauza de apărare colectivă, dacă este reales ca președinte, relatează CNN.

Sunt alegeri și pentru Congres

Pe lângă alegerile prezidențiale, cetățenii sunt chemați la urne și pentru a alege noua componență a legislativului. Congresul american include Senatul (camera superioară), cu 34 de locuri, și Camera Reprezentanților (camera inferioară), cu 435 de locuri. În prezent, republicanii controlează Camera, iar democrații Senatul. Potrivit unui sondaj, este probabil ca cele două partide să inverseze controlul asupra camerelor, potrivit BBC.

Republicanii sunt siguri că vor câștiga alegerile în Virginia de Vest, însă adevăratul test se duce în Montana. Dacă reușesc să obțină un loc în acest stat, atunci calea spre formarea unei majorități în Senat este liberă.

Din partea democraților candidează actualul senator democrat Jon Tester care trebuie să ducă o luptă grea împotriva republicanului Tim Sheehy. Candidatul republican este proaspăt intrat în politică, însă este acuzat că a mințit cu privire la o rană provocată prin împușcare. Faptul că este un susținător a lui Donald Trump poate să îl ajute să câștige în fața contracandidatului său.

În Texas, lupta se duce între Ted Cruz, senator republican din 2013, și Colin Allred, fost membru al administrației Obama și actual membru al Camerei Reprezentanților din partea Partidului Democrat. Aceștia din urmă speră că, prin persoana lui Colin Allred, vor reuși să câștige acest stat după aproape trei decenii, relatează BBC.

Un alt stat crucial este Wisconsin. Actuala senatoare democrată, Tammy Baldwin (democrată) este într-o luptă strânsă cu candidatul republican, Eric Hovde, un fost executiv bancar și magnat imobiliar. Acesta a cheltuit 20 de milioane de dolari pentru campanie din propria avere și încearcă să câștige votul susținătorilor lui Trump prin reclame negative asupra lui Baldwin, asociind-o cu inflația și imigrația.

Citește și: Kamala Harris, între promisiuni sociale și atacuri la Trump: primul ei interviu în calitatea oficială de candidat

În Ohio, senatorul democrat Sherrod Brown, aflat la treilea mandat caracterizat drept „liberal” și susținut de sindicate și clasa muncitoare din acest stat, candidează împotriva republicanului Bernie Moreno, imigrant columbian și magnat din vânzările auto. Republicanul s-a făcut remarcat prin faptul că și-a caracterizat contracandidatul ca fiind „prea liberal” și pentru că a declarat că „este puțin nebunesc” ca femeile în vârstă să fie preocupate de tema avortului. Această remarcă i-a afectat susținerea din partea femeilor.

Democrații nu sunt o alegere populară în zonele suburbane și rurale ale SUA. De aceea, partidul încearcă să recâștige șase districte din statul New York pe care le-au pierdut în fața republicanilor în 2022. Democrații au nevoie să câștige doar patru dintre acestea pentru a avea majoritate în Camera Reprezentanților, conform BBC.

În același timp, democrații mizează și pe așa-numitul grup „Blue Dogs,” format din 11 membrii ai Camerei. Acesta este un grup care s-a distanțat de conducerea partidului și care a colaborat și cu republicanii pe anumite proiecte de legi pentru a ajunge la consens bipartizan. Democrații mizează pe realegerea celor din grupul Blue Dogs pentru a recăpăta sprijin în zonele rurale.

Situația statului Nebraska este diferită. Deși statul este reprezentat în Cameră de un republican, Don Bacon, acesta nu l-a susținut pe Donald Trump în lupta internă a partidului pentru nominalizarea de candidat. Mai mult, Trump a pierdut voturile electorilor în districtul din care provine Don Bacon. În Nebraska funcționează un sistem de reprezentare proporțională, după cum a fost explicat mai sus.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Sursa foto: Agerpres

spot_imgspot_img
Octavian Șerbănescu
Octavian Șerbănescu
Student în anul II la master la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a fost implicat în numeroase activități de voluntariat și a redactat două cercetări pe teme istorice. Este pasionat de politică, în mod special de relații internaționale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Ministrul propus de PSD la Justiție, venituri de 3 milioane de lei în 4 ani

Propunerea coaliției PSD-PNL-UDMR pentru funcția de ministru al Justiției,...

Marcel Ciolacu a fost desemnat premier de Klaus Iohannis

Marcel Ciolacu a fost desemnat premier de Klaus Iohannis,...

Crin Antonescu va fi candidatul susţinut de partidele din coaliţie pentru Preşedinţia României

Crin Antonescu va fi candidatul susţinut de partidele din...