Duminică, 29 septembrie, au avut loc alegeri legislative în Austria. Extrema dreaptă a învins pentru prima oară în istorie partidele tradiționale și a devenit una din cele mai importante forțe politice de la Viena.
La urne au fost așteptați aproape 6,4 milioane de cetățeni cu drept de vot. Prezența la aceste alegeri a fost de 77,9%, cu două puncte procentuale mai mare decât la precedentul scrutin din 2019, relatează Deutsche Welle.
Rezultatele alegerilor pentru Nationalrat, parlamentul austriac, arată în felul următor, conform Die Presse:
- Partidul Libertății din Austria (FPÖ, extrema dreaptă) – 29,21%
- Partidul Popular Austriac (ÖVP, conservatori) – 26,48%
- Partidul Social-Democrat Austriac (SPÖ, centru-stânga) – 21,05%
- Noua Austrie și Forumul Liberal (NEOS, liberali) – 8,96%
- Verzii (Grüne) – 8,03%
- Partidul Comunist Austriac (KPÖ) – 2,35%
- Partidul Berii (BIER) – 1,99%
- Alții – 3,06%
Pentru a putea intra în Nationalrat, este nevoie ca partidele să atingă pragul electoral de 4% din voturile total exprimate.
În comparație cu rezultatele de la alegerile din 2019, FPÖ a obținut o creștere substanțială de 13,04%. În schimb, ÖVP, partidul condus de cancelarul Karl Nehammer, a înregistrat o scădere de 10,98%. Extrema dreaptă a fost votată cu precădere în zonele rurale, orașele mici și în suburbii. În schimb, SPÖ domină în marile orașe, fiind urmat de Verzi și NEOS, relatează Die Presse.
FPÖ este un partid înființat în anul 1956 și care are legături istorice cu regimul nazist, potrivit Deutsche Welle. Primii președinți ai formațiunii au fost ofițeri ai SS, organizația paramilitară nazistă înființată de Adolf Hitler: Anton Reinthaller (1956-58) și Friedrich Peter (1958-78).
De-a lungul timpului, partidul a avut parte de o inconsistență ideologică. Dacă în primii ani de la înființare a avut o ideologie de extremă dreapta, FPÖ a virat mai apoi spre o orientare politică de centru, reîntorcându-se spre extrema dreaptă în anul 1986.
Popularitatea extremei drepte crește pe fondul nemulțumirii electoratului față de coaliția dintre ÖVP și Verzi. ZDF notează că, în cinci ani, imaginea coaliției a fost afectată de scandaluri și măsuri nepopulare: scandalul de corupție al executivului condus de Sebastian Kurz (ÖVP), restricțiile pandemice, războiul din Ucraina, inflația ridicată și conflictele dintre liderii coaliției.
Migrația a jucat un rol decisiv în campania electorală din cauza temerilor electoratului austriac privind inabilitatea țării de a integra imigranții, notează Reuters. Atât FPÖ, cât și ÖVP au promis că vor înăspri politicile de azil și că vor combate migrația ilegală.
Extrema dreaptă este marcată de controverse
FPÖ a intrat pentru prima oară la guvernare în anul 2000 când a intrat într-o coaliție împreună cu ÖVP. Extrema dreaptă era pe atunci condusă de Jörg Haider, fiul unui fost membru al Partidului Nazist Austriac, relatează Deutsche Welle. A fost pentru prima oară când un partid cu origini naziste a intrat într-un guvern european după Al Doilea Război Mondial.
Intrarea la guvernare a FPÖ în 2000 a atras reacții negative dinspre UE. Președinția portugheză a Consiliului UE a amenințat la acea vreme că cele 14 state membre nu vor mai avea contacte bilaterale cu Viena. De aceea, Haider, care era în cărți pentru a deveni cancelar, a fost nevoit să renunțe la candidatură în favoarea unui membru al ÖVP.
Revenirea FPÖ la guvernare va avea loc de abia în 2017, când formațiunea intră din nou într-o coaliție cu ÖVP, partener majoritar la acea vreme. Cancelar a devenit atunci Sebastian Kurz, iar vice-cancelar a fost numit Heinz-Christian Strache (FPÖ), un lider extremist controversat care s-a făcut remarcat prin folosirea retoricii anti-semite și rasiste. De această dată, însă, UE nu a luat nicio măsură împotriva guvernului de la Viena.
Heinz-Christian Strache (FPÖ), fost vice-cancelar (sursa foto: Facebook/Heinz-Christian Strache)
Coaliția ÖVP-FPÖ a fost marcată de foarte multe controverse. Christian Schilcher, membru al formațiunii extremiste, a publicat într-un ziar de partid o poezie în care făcea o comparație între migranți și șobolani și vorbea despre pericolul „amestecării culturilor,” conform Deutsche Welle.
Însă scandalul care a pus capăt coaliției în 2019 a fost cauzat de o filmare publicată în presa germană în care Strache apărea alături de un investitor rus căruia îi promitea favoruri în schimbul oferirii de ajutor în campania electorală pentru alegerile din 2017. Întâlnirea dintre cei doi a avut loc în Ibiza. Scandalul de corupție a cutremurat scena politică austriacă și a dus la căderea guvernului condus de Kurz și la organizarea de alegeri anticipate.
În prezent, lider al formațiunii extremiste este Herbert Kickl, fost ministru de interne în guvernul condus de Sebastian Kurz. După câștigarea alegerilor de către FPÖ, liderii europeni de extremă dreapta, de la Matteo Salvini (Italia) la Viktor Orbán (Ungaria) și Alice Weindel (Germania, președinta AfD), au transmis mesaje de felicitare, potrivit Politico.
Intrarea FPÖ la guvernare este greu de realizat
Conform rezultatelor alegerilor parlamentari, FPÖ nu are singur majoritate pentru a impune un guvern. Astfel, este necesar ca extrema dreaptă să se orienteze spre formarea unei coaliții de guvernare. Der Standard relatează că există o singură posibilitate de a forma o coaliție, și anume cu ÖVP, partid cu care extrema dreaptă a mai guvernat în trecut.
Însă, ca o nouă coaliție ÖVP-FPÖ să fie posibilă, este nevoie ca extrema dreaptă să renunțe la poziția de cancelar în favoarea conservatorilor, chiar dacă a câștigat alegerile parlamentare. Formarea unei astfel de coaliții depinde foarte mult dacă FPÖ va fi dispus să accepte un astfel de acord, mai ales că ÖVP are o poziție excelentă de negociere, având capacitatea de a forma o coaliție cu orice partid, pe când FPÖ nu deține un astfel de avantaj.
În același timp, Karl Nehammer, actualul cancelar, a declarat în timpul campaniei electorale că nu dorește o colaborare cu Herbert Kickl, dar a dat de înțeles că ar putea colabora cu FPÖ ca partid, conform Deutsche Welle. Herbert Kickl a promis înainte de alegeri că va deporta „străinii neinvitați” din Austria și că va suspenda sancțiunile împotriva Rusiei.
Karl Nehammer (ÖVP), cancelarul Austriei (sursa foto: Facebook/Karl Nehammer)
Un alt scenariu prezentat de Der Standard ar fi o alianță între conservatori și social-democrați. Rezultatele alegerilor nu îi avantajează însă deoarece ar avea o majoritate fragilă. O variantă luată în calcul înainte de alegeri a fost ca acestei coaliții să se alăture și NEOS. O astfel de coaliție de trei partide are un dezavantaj. Austria nu are experiență cu o coaliție formată din trei formațiuni, ultima astfel de coaliție fiind formată în anii ‘40.
În același timp, aceste partide au puține elemente ideologice comune care să le lege, astfel că va fi nevoie de un proces de negociere de lungă durată, iar partidele să fie dispuse să facă multe compromisuri.
O altă posibilitate este o coaliție ÖVP-SPÖ-Verzi. Problema cu o astfel de coaliție este faptul că, după cinci ani de colaborare, Verzii au devenit destul de nepopulari printre membrii ÖVP, relatează Der Standard.
Social-democrații au anunțat deja că o colaborare cu extrema dreaptă nu este luată în calcul, potrivit Deutsche Welle. FPÖ și-a arătat disponibilitatea de a negocia cu celelalte partide și a conduce un guvern.
Alexander van der Bellen, președintele Austriei, a invitat partidele la masa negocierilor: „Acum este vorba de a ajunge unii la alții, de a vorbi unii cu alții, de a negocia pentru a găsi compromisuri bune, solide. Găsirea acestor soluții poate lua timp și, doamnelor și domnilor, este timp bine petrecut.”
Ce înseamnă aceste alegeri pentru România
Câștigarea alegerilor de către FPÖ poate afecta perspectivele de aderare totală în viitor a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Deutsche Welle subliniază că, în eventualitatea în care extrema dreaptă va rămâne în opoziție, tot va putea influența guvernul austriac, cât și țările din regiune.
De altfel, Deutsche Welle arată că decizia cancelarului Nehammer de a vota împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen a fost cauzată tocmai de retorica anti-migrație a FPÖ. După cum am arătat mai sus, migrația este o preocupare majoră a societății austriece.
Rămâne de văzut în ce formulă se va forma coaliția de guvernare de la Viena și cum se va raporta aceasta în privința acestui subiect. Este important de precizat că, la nivel european, Magnus Brunner (conservator), a fost nominalizat în funcția de Comisar european pentru Afaceri Interne și Migrație.
O altă preocupare vizează românii stabiliți în Austria. Conform datelor oficiale, comunitatea românească este a doua ca mărime dintre grupurile de străini din această țară, estimându-se că aproximativ 150.000 de cetățeni români locuiesc acolo, potrivit Deutsche Welle.
Totuși, cifra reală a românilor din Austria este dificil de estimat, deoarece statul austriac nu permite dubla cetățenie. Astfel, multe persoane care au dorit să obțină cetățenia austriacă au fost nevoite să renunțe la cetățenia română.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Facebook/Herbert Kickl)
