Duminică are loc primul tur al alegerilor legislative din Franța. Cel de-al doilea tur este programat pentru duminica viitoare, 19 iunie. Marea întrebare este dacă președintele Emmanuel Macron va reuși să-și păstreze majoritatea absolută. Sau dacă nu cumva se va ajunge la o formulă de coabitare, ceea ce va însemna reducerea semnificativă a puterilor prezidențiale.
Acum cinci ani, alianța parlamentară a lui Emmanuel Macron obținea o majoritate cuvârșitoare. De data aceasta, situația este un pic mai complicată. Macron a câștigat alegerile prezidențiale, dar nu mai este sigur că euforia victoriei îi va aduce și controlul asupra Legislativului, cum s-a întâmplat în 2017.
Dimpotrivă, președintele s-ar putea confrunta cu următoarea judecată a electoratului: ți-am dat votul pentru a stopa extrema dreaptă, de această dată votăm cum dorim noi.
Noul bloc de stânga NUPES, constituit în jurul ”nesupusului” Jean-Luc Mélenchon speră să le ”sufle” majoritatea centriștilor lui Macron, grupați acum în alianța Ensemble.
Iar performanța stângii va determina modul în care urmează a fi condusă Franța în următorii cinci ani.
Un sondaj agregat al POLITICO arată o sosire ”la fotografie” pentru Ensemble și NUPES, în primul tur. Dar turul al doilea ar putea schimba multe. Potrivit sistemului electoral francez, în primul tur este ales candidatul care obține majoritatea absolută și un total de voturi egal cu cel puțin 25% din electoratul înregistrat.
În cazul în care niciun candidat nu atinge acest prag, se organizează un al doilea tur de scrutin între candidații care au primit cel puțin 12,5% din totalul voturilor. Este ales candidatul cu cele mai multe voturi în al doilea tur.
POLITICO estimează că, în cele din urmă, Ensemble are mai multe șanse să obțină o majoritate, în primul rând pentru că votul de stânga este mai concentrat în mai puține circumscripții, în mare parte urbane, în comparație cu votul centrist, mai răspândit.
Centriștii ar putea obține între 277 și 317 de locuri din cele 577 puse în joc, cu o majoritate de cel puțin 289 de voturi.
Așadar, perspective pentru o majoritate ”subțire”, în condițiile în care până la o cincime dintre cei care au votat pentru Macron în alegerile prezidențiale intenționează să voteze de această dată pentru un partid de stânga sau de dreapta, la legislative.
Dar poate deveni Mélenchon prim-ministru?
Aceste cuvinte se regăsesc pe afișele de campanie ale liderului NUPES, care crede cu tărie că alianța sa poate să câștige o majoritate și să introducă primul guvern de „coabitare” în Franța din 2002.
Citește și: De ce nu mai ies românii în stradă
Constituțional, în sistemul de ”coabitare”, președintele asigură reprezentarea Franței în străinătate și decide direcția politicii externe în timp ce prim-ministrul și guvernul său asigură gestionarea afacerilor interne.
Într-o asemenea situație, chiar dacă și-ar menține prerogativeele de reprezentare externă, ambițiile lui Emmanuel Macron de a se situa drept liderul reformator al Europei ar fi serios puse sub semnul întrebării.
Cât privește spoziționarea față de război, Mélenchon este mult mai dispus pentru o înțelegere cu Rusia, la fel ca și extrema dreaptă.
De asemenea, în programul său, Mélenchon a introdus mai multe promisiuni care vin în coliziune directă cu regulile Uniunii Europene.
Adunarea Națională, condusă de Marine Le Pen speră la rândul ei într-un rezultat istoric în primul tur al legislativelor. Se prevede un scor de circa 20%, comparativ cu aproape 14% în 2017 și 2012.
Aceasta, însă, nu va ajuta în mod deosebit Adunarea Națională.
În principal candidații acestui partid ajung pe locul trei în primul tur. Și nu sunt multe circumscripțiile în care candidații extremei drepte reușesc să treacă pragul de12,5 la sută pentru a accede în în turul al doilea, cu atât mai puțin să câștige. Regula ”barajului republican” funcționează și aici.
Extrema dreaptă a fost, de-a lungul anilor, principala ”victimă” a acestui sistem electoral francez și există numeroase voci care cer anumite schimbări. Marine Le Pen se pronunță pentru un sistem proporțional, care de bună seamă i-ar avantaja partidul.
În timp ce din zona centristă este avansată ideea ca, în viitor, un sfert din locurile Legislativului să fie acordate prin votul de listă.
