Rolul președintelui României este mult mai complex decât îl prezintă adesea mass-media, care îl caracterizează ca fiind concentrat exclusiv pe politică externă. Acesta deține autoritatea supremă asupra forțelor armate, are atribuții în numirea funcționarilor publici și poate dizolva Parlamentul, influențând astfel echilibrul instituțional și deciziile strategice ale statului.
Actualizare: CCR a declarat că turul 1 al alegerilor prezidențiale este invalid. Cu toate acestea, atribuțiile președintelui trebuie analizate și să se țină cont de acestea atunci când vor avea loc următoarele alegeri. Coalițiile parlamentare create deja râmân.
În România, puterea executivă este împărțită între președinte și guvern. Dar care sunt exact atribuțiile președintelui?
Potrivit Articolului 85 din Constituția României: Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
Votul de încredere acordat de Parlament reprezintă procesul prin care deputații și senatorii decid dacă susțin sau nu un guvern propus.
De reținut, potrivit Articolului 89, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului.
Actualmente, PSD-PNL-USR-UDMR au creat o majoritate pro-europeană care o susține pe Elena Lasconi.
Citește și: Georgescu nu poate fi scos (încă) din joc
Cum se realizează nominalizarea prim-ministrului într-o republică semiprezidențială
Într-o republică semiprezidențială, precum este și România, prim-ministrul este nominalizat de către partidul care, în urma alegerilor legislative, obține majoritate în Parlament sau, dacă este cazul, dintre partidele care formează o coaliție în legislativ. În același timp, miniștrii sunt numiți de premier tot din rândul partidului sau din coaliția de partide care formează o majoritate parlamentară.
Când s-a realizat trecerea la republică semiprezidențială, aceasta a fost croită, la vremea sa, pentru Ion Iliescu. Oricât de criticat sau hulit a fost de cei care s-au declarat de dreapta, nimeni nu a simțit vreodată nevoia să schimbe exact acest sistem.
Prin urmare, partidele mari pro-europene – PSD, PNL și UDMR – pot să-și asume întreaga responsabilitate, dacă Călin Georgescu va câștiga.
Președintele poate să numească pe oricine în funcție și în general, va alege pe cineva, desigur, apropiat de familia și culoarea să politică.
Dacă rezultatul ar favoriza contracandidatul Elenei Lasconi, Călin Georgescu, majoritatea pro-europeană formată din PSD, PNL, USR și UDMR, care merge la Cotroceni pentru a propune un premier, ar putea să nu se alinieze cu planurile acestui candidat extremist, în cazul în care ar fi ales președinte.
Președintele ar putea alege să nu ia în considerare propunerea de premier a majorității pro-europene, invocând diverse motive și să numească un premier din partidele extremiste.
Ulterior, parlamentul pro-european ar putea respinge propunerea, iar procesul s-ar repeta. În acest context, președintele ar putea decide dizolvarea Parlamentului.
ARTICOLUL 89, Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Acest scenariu este cel mai sumbru pe care ni-l putem imagina, cu un război purtat de Kremlin la granițe (aliatul din umbră al candidatului extremist).
Un alt scenariu în care aceste fapte nu s-ar întâmpla tot nu este complet favorabil. Cu toate că am avea un guvern majoritar pro-european, opoziția din Parlament va fi formată exclusiv din partidele extremiste rămase (AUR, SOS, POT).
Președintele se poate implica activ în procesele decizionale interne ale guvernului
Pe lângă influențarea asupra Parlamentului și numirii premierului, președintele ales poate să se implice activ și în procesele decizionale interne ale guvernului.
Potrivit articolului 87 din Constituție, Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului ministru, în alte situaţii. Mai mult decat atat, Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
Deci, ne-am putea regăsi într-un scenariu în care președintele își exercită controlul mai mult decât am fi obișnuiți asupra implementării legilor din țară. De menționat: Parlamentul votează și aprobă legile pe care apoi guvernul le pune în practică. Astfel, viitorul președinte ar putea alege să se implice în acest proces de implementare.
Prin urmare, rolul președintelui este departe de a fi infim. În plus, conform Constituției, președintele este comandantul suprem al forțelor armate și poate declara mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate (Articolul 92), poate acorda grade militare, acordă graţierea individuală și numeşte în funcţii publice (Articolul 94).
Totodată, președintele poate încheia tratate internaționale negociate de Guvern și poate numi diplomați de rang înalt în funcție (Articolul 91).
Un președinte extremist ar putea deteriora relațiile internaționale, submina angajamentele României față de NATO și UE, și ar risca izolarea diplomatică a țării. Un astfel de scenariu ar afecta stabilitatea economică, securitatea și credibilitatea României pe plan global. Un scenariu pe care nu ni-l dorim, avand in vedere toate avantajele pe care apartenența la cele doua structuri euroatlantice ni le-au oferit.
Potrivit lui Alin Mituța, fost europarlamentar al grupării REPER:
”Câteva date seci despre ce ne-a adus Europa:
- 98 de miliarde de euro fonduri europene gratuite
- Investiții străine directe de 118 miliarde de euro, din care 84 de miliarde de la aderare încoace
- Economia triplată: de la 98 de miliarde în 2006 la 350 de miliarde în 2024”.
Citește și: Fame Up, legături neclarificate în campania lui Călin Georgescu | Ziarul de Iași
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
