Nicolás Maduro, președintele în funcție al Venezuelei, a obținut un nou mandat în urma alegerilor prezidențiale de duminică, învingându-l pe reprezentantul opoziției, Edmundo González Urrutia.
Conform Consiliului Național Electoral din Venezuela, președintele actual a obținut 51% din voturi, iar rivalul său doar 44%, relatează Deutsche Welle.
Nicolás Maduro a devenit președinte în anul 2013 după moartea predecesorului său, Hugo Chávez. Maduro este continuatorul ideologiei populiste cunoscute drept „chavism” pe care a moștenit-o de la fostul președinte.
De la preluarea primului mandat, președintele în funcție a luat măsuri pentru consolidarea puterii sale, cu implicații pe plan economic, politic și social, devenind astfel un lider autoritar.
Pe plan instituțional, Maduro a numit în funcții cheie persoane care îi sunt loiale, aservindu-și astfel întregul aparat de stat. Printre instituțiile aservite se numără inclusiv Consiliul Național Electoral, organism responsabil cu organizarea alegerilor.
Nicolás Maduro a început și o campanie de hărțuire a jurnaliștilor, activiștilor și politicienilor care critică regimul autoritar impus de acesta.
Un caz mai recent este cel al liderei coaliției de partide de opoziție, Maria Corina Machado care la începutul acestui an a fost forțată, printr-o decizie judecătorească, să se retragă din cursa pentru funcția de președinte. Aceasta s-a ales cu o interdicție de a candida pe o perioadă de 15 ani, notează Deutsche Welle.
Citește și: Analiză: Kamala Harris și Joe Biden
Coaliția de opoziție a fost nevoită să desemneze un alt candidat, pe Edmundo González Urrutia, după înlăturarea lui Machado din cursa electorală. De altfel, sondajele independente l-au clasat pe primul loc în preferințele alegătorilor.
Au apărut acuze cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor
Atât înaintea alegerilor, cât și pe perioada desfășurării lor, au existat numeroase acuze cu privire la lipsa de transparență a procesului electoral. Guvernul Venezuelei a decis inițial să permită participarea observatorilor internaționali la această rundă de alegeri anul trecut, însă, în preajma scrutinului, executivul a luat măsuri de a împiedica accesul observatorilor în țară, relatează Deutsche Welle.
Printre observatorii care trebuiau să supravegheze procesul electoral se numărau patru foști președinți din Mexic, Panama, Costa Rica și Bolivia, toți critici ai regimului de la Caracal. Conform BBC, aceștia se aflau la bordul unui avion pe un aeroport din Panama când au primit vestea că autoritățile din Venezuela au decis să refuze intrarea aeronavei în spațiul aerian al țării.
Nici misiunea de observare din Uniunea Europeană nu a avut noroc. Deutsche Welle relata în luna mai că Guvernul Venezuelei a hotărât să retragă invitația adresată observatorilor europeni pentru a supraveghea corectitudinea procesului electoral.
Probleme au apărut imediat după încheierea scrutinului. Consiliul Național Electoral a făcut public numele câștigătorului scrutinului fără a prezenta informații cu privire la rezultatele tuturor celor 30.000 de secții de votare pentru a îngreuna procesul de verificare al rezultatului final, urmând ca acestea să fie publicate „peste câteva ore,” a relatat Associated Press.
Nicolás Maduro a declarat inițial că va respecta rezultatele alegerilor. Imediat după reconfirmarea sa în funcția de președinte, Maduro a spus că au existat încercări ale unor inamici străini neidentificați de a interveni cu procesul electoral, specificând că „nu este prima dată,” potrivit Associated Press.
Ce spune comunitatea internațională
Chiar dacă Nicolás Maduro a fost declarat oficial câștigător al alegerilor prezidențiale, opoziția consideră că alegerile sunt fraudate. Maria Corina Machado, liderul coaliției de opoziție, a declarat că „Venezuela are un nou președinte ales și acesta este Edmundo González Urrutia,” conform Deutsche Welle.
Maria Corina Machado a indicat că rezultatul real al alegerilor diferă, iar candidatul opoziției ar fi obținut în realitate 70% din totalul voturilor exprimate.
Comunitatea internațională critică modul în care s-au desfășurat alegerile. Secretarul de Stat al SUA a declarat că există „îngrijorări serioase asupra faptului că rezultatul anunțat nu reflectă voința sau voturile poporului venezuelean,” relatează Reuters.
Șeful diplomației europene, Josep Borell, a spus că „voința lor (n.r. a cetățenilor) trebuie respectată” și că „asigurarea transparenței depline a procesului electoral, inclusiv numărarea detaliată a voturilor și accesul la registrele de vot la secțiile de votare, este vitală.”
Critici au venit și din partea mai multor țări din America Latină. Printre statele care contestă rezultatul alegerilor se numără Costa Rica, Chile, Guatemala, Uruguay, Columbia, Peru, Ecuador și Argentina.
Au existat însă și lideri care l-au felicitat pe Nicolás Maduro pentru succesul său. Președinții din Rusia, Nicaragua, Cuba, Honduras și Bolivia au reacționat pozitiv la vestea realegerii liderului de la Caracas.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: Facebook/Nicolas Maduro
