Duminică, 1 septembrie, au avut loc alegeri legislative regionale în landurile est germane Turingia și Saxonia. Este pentru prima oară de la căderea regimului nazist când un partid extremist reușește să câștige o rundă de alegeri.
Alegerile regionale primesc foarte rar atenție sporită, relatează Tagesschau. Scrutinele din cele două landuri est germane, însă, sunt importante mai ales din moment ce acestea pot duce la crearea unor noi coaliții. Mai mult, acestea pot influența rezultatul alegerilor legislative programate în 2025, când electoratul este chemat la urne pentru a decide viitoarea compoziție politică a Bundestag-ului (legislativul german).
Rezultatele finale arată că partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a reușit să obțină cele mai multe voturi în Turingia, iar în Saxonia se află pe locul secund, la o diferență infimă față de Uniunea Creștin Democrată (CDU), un partid conservator.
De altfel, rezultatele pentru alegerile din landul Turingia arată așa, conform Tagesschau: AfD – 32,8%, CDU – 23,6%, Alianța Sahra Wagenknecht (BSW, partid populist de stânga rupt din die Linke) – 15,8%, die Linke (fostul partid comunist din Germania de Est) – 13,1%, Verzii (Grüne) – 3,2%, Partidul Liber Democrat (FDP) – 1,1%.
Pentru Saxonia, rezultatele sunt: CDU – 31,9%, AfD – 30,6%, BSW – 11,8%, SPD – 7,3%, Verzii – 5,1%, die Linke – 4,5%.
Rezultatul scrutinelor din Turingia și Saxonia confirmă un trend de creștere al ideologiei extremiste în landurile est germane, care până în 1989 formau un stat comunist numit Republica Democrată Germană. O cercetare finanțată de guvernul german în 2017 indică faptul că reminiscențele ideologice ale regimului comunist îi fac pe cetățenii est germani predispuși la adoptarea unor viziuni de extremă dreapta, potrivit Deutsche Welle.
Harta Germaniei divizată între vest și est
Potrivit Tagesschau, AfD a primit cele mai multe voturi din partea categoriei de vârstă 18-24 de ani. În Turingia, 38% dintre tineri au ales să voteze pentru formațiunea de extremă dreapta, iar în Saxonia 30% au decis să aleagă același partid.
Întrebat fiind de ce tinerii sunt atrași de AfD și de ideologia de extremă dreapta al acestui partid, Tudor Dan Ancuța, analist specializat în spațiul german, a declarat:
„Nu cred că tinerii sunt neapărat atrași de ideologia extremistă în sine, dar sunt oameni care au sau resimt ceva mai mult problemele economice pentru că sunt oamenii care, din cauza situației economice actuale, poate nu își găsesc joburi sau nu își găsesc locuri (n. r. de muncă) suficient de bune, trăiau de pe o zi pe alta și creșterile prețurilor s-au resimțit în buzunarul lor puternic, iar ei sunt cei care au ceva mai mult de suferit. De asemenea, este categoria de vârstă care cumva este mai predispusă la manipulare, din păcate, pentru că sunt oameni în formare, sunt oameni încă tineri care din păcate, mai ales dacă au anumite frustrări […] sunt mult mai înclinați să accepte ideea că există soluții simple pentru probleme complexe, dar „cei răi” de sus nu vor să le folosească.”
Poate ajunge extrema dreaptă la guvernare în cele două landuri?
Deocamdată, este puțin probabil ca AfD să ajungă la guvernare din cauză că nimeni nu este dornic să formeze o coaliție de guvernare cu partidul de extrema dreaptă, relatează ZDF. În același timp, este neclar dacă celelalte partide pot forma o majoritate prin coaliție fără AfD.
Totodată, ZDF arată că este posibil ca partidul de extremă dreapta să câștige influență în legislativul din Turingia formând o așa numită „Sperrminorität” (n. r. minoritate de blocare). Minoritatea de blocare presupune ca un partid să aibă cel puțin o treime din locurile din Landtag, legislativul regional, care îi vor permite formațiunii să împiedice sau să întârzie anumite decizii. După aceste alegeri, AfD are o astfel de minoritate.
Tudor Dan Ancuța a explicat pe Facebook faptul că există două scenarii posibile care vor împiedica venirea la guvernare a AfD: „fie BSW sau SPD reușesc să „fure” un deputat de la Linke. Și atunci ar avea o majoritate la limită” sau „CDU formează un guvern minoritar susținut pe alocuri de Linke și BSW.”
Șefa partidului BSW, Sahra Wagenknecht, a spus jurnaliștilor faptul că o alianță cu AfD condus de Björn Höcke este exclusă, conform MDR.
Björn Höcke, politician AfD care aspiră pentru funcția de prim ministru în Turingia, a fost în trecut sancționat de autoritățile germane pentru folosirea unor sloganuri naziste, potrivit ZDF.
În ceea ce privește Saxonia, Tudor Dan Ancuța precizează că „CDU și AfD sunt practic la egalitate, va fi relevant fiecare vot. Datorită faptului că Linke a reușit să câștige două mandate directe în Leipzig ei vor intra în parlament chiar dacă nu au luat 5% (n.r. în Saxonia există un prag alternativ care permite intrarea unui partid în Landtag). Acest lucru înseamnă la rândul lui că CDU cu SPD și Grüne nu mai au majoritate, deci nu își pot continua actuala coaliție.”
Rămâne de văzut în ce măsură vor avansa negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare.
Ucraina a fost tema principală în alegerile regionale
Campania electorală pentru alegerile din cele două landuri est germane a fost una atipică din prisma subiectelor abordate de partide. AfD și BSW au vorbit în timpul campaniei pentru alegerile regionale despre teme ce nu fac deloc obiectul politicilor celor două landuri.
BSW este un partid populist de stânga format în luna ianuarie al acestui an de Sahra Wagenknecht, fostă membră a partidului die Linke, relatează Tagesschau. Die Linke este, de altfel, un partid care are rădăcini adânci înfipte în trecutul comunist al Germaniei de Est. BSW este, practic, adevăratul câștigător al acestor alegeri, reușind, după doar câteva luni de existență, să intre în legislativele regionale din Turingia și Saxonia.
Sahra Wagenknecht, președinte și fondatoare a Alianței Sahra Wagenknecht (Sursa foto: X/Bündnis Sahra Wagenknecht)
În campania electorală, BSW s-a axat mai mult pe teme ce țin de politica externă a Germaniei care este un atribut exclusiv al guvernului federal, nu al celui regional. BSW s-a poziționat împotriva trimiterii de armament în Ucraina, a staționării rachetelor americane pe teritoriul german și împotriva migrației.
În mod similar, chiar dacă sunt două partide total diferite din punct de vedere ideologic, AfD a promovat aceleași teme de campanie, conform BBC. Aceste teme, de altfel, sunt preluate din retorica rusească.
Întrebat dacă există o implicare a Rusiei în aceste alegeri regionale, Tudor Dan Ancuța a explicat: „Nu, nu este o implicare directă, dar există, evident. Cele două partide AfD și BSW folosesc retorica Rusiei, se folosesc de războiul din Ucraina, și-ar dori mâine, dacă ar putea să dea jumătate din Ucraina Rusiei ca să fie pace și Germania să ia iar gaz de la ruși. Partidele acestea două au ideea asta revizionistă că odată ce se termină războiul totul o să fie ca înainte, ceea ce e fals. Atât cât nu mai există infrastructura pentru asta, nu mai ai Nordstream-urile (n. r. conducte prin care se livra gaz din Rusia în Germania prin Marea Baltică), dar și pentru că dacă ar rămâne Putin la guvernare, chiar dacă se termină războiul, o să existe cumva un proces ușor, ușor să reintri în vorbă cu el, dar nu o să fie nici rapid și nici nu o să arate la fel cum a arătat înainte.”
„Dar în fine, nu aș zice că Rusia s-a implicat în aceste alegeri. Evident, dezinformare, fabrici de troli, lucruri de genul acesta, da, dar aici cred că fac aceste două partide jocul Rusiei decât l-ar putea face Rusia în sine,” a adăugat Tudor Dan Ancuța.
Ce înseamnă aceste alegeri pentru coaliția „semafor”
Coaliția „semafor” este o alianță politică formată la nivel federal între SPD, FDP și Verzi. Conform datelor alegerilor regionale, în Turingia FDP și Verzii au ratat intrarea în Landtag. În Saxonia, doar Verzii au reușit să intre în legislativul regional.
Pentru coaliția de guvernare de la nivel federal, aceste rezultate reprezintă un dezastru, relatează Deutsche Welle. La aceste alegeri au participat 5 milioane de alegători din două landuri din cei peste 61 de milioane de alegători din toată țara. Astfel, aceste alegeri au căpătat importanță la nivel național.
Totodată, Deutsche Welle arată faptul că 79% din cetățenii germani sunt total nemulțumiți de guvernul federal condus de această alianță politică.
Cancelarul german Olaf Scholz (Sursa foto: Bundesregierung)
După terminarea scrutinelor, cancelarul Olaf Scholz (SPD) a spus despre rezultatele alegerilor că sunt „amare” și că „țara noastră nu poate și nu trebuie să se obișnuiască cu acest lucru. AfD dăunează Germaniei. Ea slăbește economia, divizează societatea și ruinează reputația țării noastre.”
După afișarea rezultatelor, președinta AfD, Alice Weindel, a declarat: „Este, de asemenea, o pedeapsă pentru semafor […]. Coaliția semaforizată ar trebui să se întrebe dacă mai poate continua să guverneze. Cel târziu după alegerile din Brandenburg, ar trebui să se pună această întrebare și cu privire la noi alegeri, deoarece lucrurile nu mai pot continua așa.”
Pe 22 septembrie urmează o nouă rundă de alegeri regionale în landul Brandenburg. Conform sondajelor, AfD conduce în intenția de vot, dar este urmat la o mică distanță de SPD, potrivit Deutsche Welle.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: X/Björn Höcke
