Rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din Germania ar putea schimba echilibrul de forțe în Uniunea Europeană în ceea ce privește energia nucleară. Friedrich Merz, liderul creștin-democraților (CDU) și după aritmetica electorală, viitorul cancelar, este văzut de susținătorii energiei atomice drept un potențial aliat în Bruxelles.
De-a lungul anilor, Germania a fost unul dintre cei mai vocali opozanți ai includerii energiei nucleare în strategiile de tranziție energetică ale UE, favorizând sursele regenerabile precum energia eoliană și solară. Această poziție a blocat adesea inițiativele venite din partea unor state precum Franța, Polonia și Cehia, care consideră că energia nucleară este esențială pentru securitatea energetică și reducerea emisiilor de carbon.
Friedrich Merz a criticat în trecut decizia fostei cancelare Angela Merkel de a elimina treptat energia nucleară, calificând această măsură drept o „greșeală strategică”. Deși nu a promis redeschiderea centralelor închise, el s-a arătat deschis la colaborarea cu Franța pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) și susținerea cercetării în acest domeniu.
Această schimbare ar putea reduce opoziția tradițională a Germaniei față de energia nucleară la nivel european, oferind un impuls țărilor care doresc ca aceasta să fie recunoscută oficial ca o sursă de energie cu emisii reduse.
Conform Politico, un diplomat european din tabăra pro-nucleară a declarat sub anonimat că „fără opoziția fermă a Germaniei, discuțiile privind energia nucleară în UE ar putea deveni mult mai constructive”.
Citește și: Comisia Europeană propune măsuri pentru reducerea costurilor la energie în UE
Impact asupra politicilor europene
Acest nou context politic vine într-un moment crucial, deoarece Comisia Europeană urmează să prezinte în curând un pachet de măsuri pentru sprijinirea industriei europene, denumit „Pactul Industrial Verde”, precum și un plan pentru reducerea costurilor energiei. Susținătorii energiei nucleare speră că această sursă de energie va fi inclusă în noile politici, ceea ce i-ar putea asigura un rol mai important în strategia energetică a UE.
Până acum, industria nucleară a fost dezavantajată în comparație cu energiile regenerabile, neprimind același sprijin financiar și legislativ. Deși războiul din Ucraina a determinat multe țări să regândească dependența energetică de Rusia, energia nucleară încă se confruntă cu obstacole administrative și financiare.
În plus, Franța, cel mai mare producător de energie nucleară din UE, se confruntă cu dificultăți economice, iar gigantul de stat EDF este afectat de datorii și întârzieri în proiectele sale.
Dacă Germania își temperează opoziția, statele pro-nucleare vor avea mai multe șanse să promoveze legislații care să sprijine dezvoltarea acestui sector. Acestea includ stabilirea unui obiectiv clar pentru 2040 privind utilizarea energiei nucleare, definirea legală a hidrogenului cu emisii reduse de carbon și accesul la noi fonduri europene.
Totuși, deși susținătorii acestui tip de energie își propun să crească capacitatea nucleară instalată cu 50% până în 2050, analiștii avertizează că acest obiectiv este ambițios și dificil de realizat.
Deocamdată, proiectele legislative analizate la Bruxelles nu includ măsuri specifice pentru sprijinirea energiei nucleare, ceea ce a stârnit nemulțumirea țărilor favorabile acestei tehnologii. „Există loc pentru îmbunătățiri în actualele propuneri ale Comisiei”, a declarat Yves Desbazeille, directorul general al asociației Nucleareurope.
În funcție de modul în care noul guvern german își va contura politica energetică, dezbaterea privind energia nucleară în UE ar putea lua o nouă direcție.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Centrala atomică Isar 2 din Germania. Sursa foto: nuklearesicherheit.de)
