Jupânii Iașului, la judecată penală: pentru public clamează nevinovăția, iar la procese caută chichițe procedurale ca să tergiverseze sentințele.
Ajunse la judecată, dosarele de mare răsunet ale șefilor Iașului se transformă în circ procedural, în numele „dreptului la apărare”. Nici vorbă, însă, de analiza dovezilor, de încrucișarea de argumente pro și contra vinovăției: primele lupte ale lui Chirica, Alexe, Baciu, Harabagiu pornesc cu amânări sau cereri de probe care de care mai ciudate și inutile. Peste toate, domină lentoarea judecătorilor, așa cum se întâmplă în Dosarul Tabla al lui Alexe de la Înalta Curte, dosar în care, pentru a da un verdict referitor la legalitatea rechizitoriului, până acum completul de judecată a amânat decizia de șase ori – în total, aproape trei luni și jumătate.
Citește și: De ce este inculpat din nou primarul Mihai Chirica
Dosarul Tabla: verdict amânat de șase ori
Conform legilor în vigoare, înainte de a se judeca un dosar penal pe fond, un complet de judecată analizează, în cameră preliminară, legalitatea administrării probelor în cursul cercetării penale. Legea zice că durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță, dar legiuitorul nu a precizat o sancțiune cu privire la nerespectarea termenului.
În Dosarul Tabla de pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, dosar în care actualul președinte al Consiliului Județean, Costel Alexe, este trimis în judecată pentru luare de mită pe vremea când era ministru al Mediului, au trecut mai mult de 250 de zile de la data înregistrării dosarului.
Dosarul numit generic „Cheșcu”, în care DNA a instrumentat și a trimis la Tribunalul Iași o cauză referitoare la edificarea ilegală a unor etaje dintr-un imobil, de către firma Flux SRL, cu complicitatea mai multor șefi din Primărie, printre care primarul Mihai Chirica și viceprimarul de la acel moment, Gabriel Harabagiu, se află, de asemenea, în camera preliminară.
Citește și: Un nou tun marca Chirica: unchiul său primeste teren de sute de mii de euro, în timp ce pentru alții ”nu există teren”
La unul dintre termene, Harabagiu a cerut, iar judecătorul i-a aprobat, ca DNA – Structura Centrală București „să comunice dacă în cadrul structurii sunt mai mulţi specialişti care au calificările necesare efectuării percheziţiilor informatice sau este un singur specialist, respectiv dl. Rădulescu Dragoş Mihai”.
Lui Harabagiu i s-a respins solicitarea ca Primăria municipiului Iaşi să comunice data la care i-a fost transmisă sub semnătură o dispoziţie a primarului şi copii certificate conform cu originalul a datelor înregistrate în fluxul documentului „Certificat de atestare a edificării construcţiei 10198/2018” din softul electronic „Document Management PIRS – EPRIM”, incluzând şi toate logările aferente acestui document înregistrate de soft-ul informatic menţionat.
La rândul său, administratorul Flux SRL, Tudor Cheșcu, a cerut, printre altele, prin avocatul Cătălin Boacnă, să-i fie comunicat motivul pentru care nu a fost înregistrată declaraţia unui martor protejat din dosar şi procesul-verbal privind depunerea jurământului sau a declaraţiei solemne de către acest martor, scrie Reporter de Iași.
Urmăriți PressHUB și pe Google News
