Scandalul privind alegerea membrilor noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) continuă.
Joi, 8 magistrați, membri ai forului care ar trebui să garanteze independența justiției, au făcut publice date relevante din ședința de marți, în care s-a decis discreționar acceptarea unor contestații privind alegerea judecătorilor, în timp ce au fost respinse contestațiile care aveau fond legal similar privind alegerea procurorilor.
Ca urmare a acestei dezvăluiri, sâmbătă, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) a transmis un nou comunicat în care cere mai multe măsuri urgente, printre care sesizarea Inspecției Judiciare și a Parchetului General.
„Având în vedere poziția exprimată public de 9 dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, printre care procurorul general al PÎCCJ și secția de procurori a CSM (cu excepția procurorului Codruț Olaru), cu privire la rezultatul votului exprimat în Plenul CSM la data de 19.07.2022, AMASP, asociație profesională a procurorilor, solicită public, potrivit unui comunicat de presă, mai multe măsuri:
1. Inspecției Judiciare să se sesizeze din oficiu cu privire la cei 7 membri magistrați ai CSM despre care există date certe că și-au exercitat funcția cu rea-credință, aspect ce constituie abatere disciplinară conform art. 99 lit. t din Legea 303/2004 cu modificările ulterioare.
2. Procurorului General al PÎCCJ să își folosească prerogativa legală de a convoca, în ce formă consideră potrivit, Adunările Generale ala Procurorilor din toate parchetele din România, pentru a pune în discuție situația creată prin hotărârea din data de 19 iulie și a decide ce măsuri pot fi luate de către magistrații procurori pentru remedierea efectelor acestei hotărâri.
3. Ministrului Justiției, domnul Cătălin Predoiu, să facă demersurile necesare pentru adoptarea, prin ordonanță de urgență, a unui text care să permită revocarea membrilor CSM conform exigențelor Curții Constituționale (aceasta declarând neconstituțional art. 55 din legea nr. 317/2004). În lipsa acestei modificări legislative magistrații se află în imposibilitatea demarării procedurilor de revocare a membrilor CSM care au încălcat în mod flagrant atribuțiile prevăzute de lege”, se arată într-un comunicat al AMASP.
Demisia membrilor care au votat contrar dispozițiilor legale
Organizația cere, de asemenea, colegilor din instanțele judecătorești și președinții acestor instanțe, să demareze, în temeiul art. 15-17 din Regulamentul de ordine interioară al Instanțelor, procedura de convocare a adunărilor generale ale judecătorilor.
„Considerăm că prin intermediul adunărilor generale ale procurorilor și judecătorilor magistrații pot să își exprime opinia privind efectele pe care hotărârea plenului CSM le are asupra sistemului judiciar în ansamblul său, să solicite demisia membrilor care au votat contrar dispozițiilor legale, să constate dacă această hotărâre este de natură să afecteze independența justiției și supremația legii și să adopte orice forme de protest împotriva modului arbitrar în care actualul CSM înțelege să își îndeplinească prerogativele constituționale”, arată AMASP.
Deciziile contrare, luate în baza aceleași legi, vizează eliminarea din CSM a judecătorilor reformiști, care nu ar face parte din gruparea controlată de Lia Savonea, fosta președintă a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit informațiilor PressHUB.
Un act periculos
Decizia controversată din Consiliul Superior al Magistraturii prin care s-a admis organizarea unui tur doi al alegerilor pentru judecătorii care vor să devină membri, dar a fost respinsă o măsură similară pentru procurori, deși se încadrează în aceeași lege, a fost criticată și anterior de către Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), care avertizează asupra faptului că, în ultimul an, forul care ar trebui să garanteze independența justiției a acționat mai degrabă pentru a o sabota.
„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu o majoritate de 10-9, a reușit, pe 19 iulie, «performanța» de a aplica, cu aceeași ocazie, în situații identice, aceleași texte legale, cu două rezultate diferite, admițând contestațiile formulate de candidații judecători și respingând contestațiile candidaților procurori, în totală disonanță cu legea în vigoare și cu niciun fel de considerație față de votul magistraților care și-au ales reprezentanții pentru noul CSM”, arată AMASP.
Miercuri, procurorul militar Bogdan Pîrlog, co-președintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, a arătat, în cadrul Interviurilor PressHUB, că cea ce s-a întâmplat în ședința CSM din 19 iulie este de natură penală.
„Discutam mai demult de riscurile instituirii unui sistem de succesiune similar perioadei feudale. De asta ne temeam, exact asta s-a întâmplat. O bătălie purtată om cu om. Practic, s-a votat după persoană, nu după principii juridice”, a declarat Bogdan Pîrlog.
Foto: FB AMASP
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Legile securității statului, ediția 2022
Prima lege: Funcțiile trebuie să fie ocupate pe viață.
A doua lege: Funcțiile se moștenesc.
A treia lege: Mișcarea în ierarhie trebuie să fie exclusiv ascendentă, permisă doar atunci când titularul funcției superioare a murit fără a avea moștenitori.
A treia lege: Abuzul de funcție, obediența în fața superiorilor, corupția, vanitatea infinită și aroganța în fața subordonaților reprezintă recomandări fundamentale pentru accederea către funcțiile superioare, cu respectarea legilor anterioare.
A patra lege: Dacă trebuie organizate alegeri, ele vor fi organizate doar atunci când rezultatul lor nu va permite încălcarea legilor anterioare.