Amintiri sfâșietoare de decembrie

Data:

spot_img

Amintiri sfâșietoare de decembrie. În curtea Spitalului de boli infecțioase din Timișoara a fost instalat un camion frigorific pentru morții de COVID-19. Decedații nu mai încap în morga spitalului. Ulterior, morga improvizată a fost mutată pe un stadion pentru a servi și Spitalului CFR. Nici acolo nu mai e loc.

Pentru timișoreni, camionul frigorific trezește amintiri frisonante: în 18 decembrie 1989 un camion frigorific a fost încărcat cu 43 de oameni asasinați în Revoluție și incinerați la Crematoriul Cenușa de lângă București. Doi milițieni au luat cadavrele de la Spitalul Județean și le-au aruncat ca pe niște baloți în frigorifică.

Ordinul Elenei Ceaușescu era menit să ascundă crimele împotriva timișorenilor ieșiți în stradă pentru libertate. Versiunea oficială pentru cei care își căutau rudele dispărute trebuia să fie fuga peste graniță. 

Mihaela Ferkel și-a dus soțul împușcat la Spitalul Județean să fie salvat, deși rana era gravă. Nu l-a mai văzut niciodată și nici nu a putut să îi facă mormânt. Cenușa lui Alexandru Ferkel a fost aruncată, împreună cu a celorlalți, într-un canal la Popești Leordeni. A trebuit să își crească singură cei trei copii.

În România au fost alegeri parlamentare. Un partid naționalist ieșit ca din mânecă a intrat în legislativ, când nimeni nu se aștepta.

Citește și: Un proiect inedit al PNRR: traseul Revoluției din Timișoara

O amestecătură de indivizi gălăgioși, antivacciniști, ultraortodocși, cu patria și tricolorul ca instrumente de propagandă, a poposit la Timișoara în 16 decembrie pentru a se lipi de comemorări, sub privirile timișorenilor care au asistat în Piața Operei la tentativa de confiscare a memoriei Revoluției în scop politic.

Societatea Timișoara a luat poziție față de această „provocare și profanare a idealurilor Revoluției și ale Proclamației de la Timișoara”. Respingerea naționalismului este o datorie față de cetățenii de diverse naționalități și confesiuni care au luptat atunci pentru libertate și democrație.

Partidul AUR a băgat în Parlament doi generali implicați în represiunea din decembrie 1989. Nicolae Roman, pe atunci căpitan, a condus soldații de la UM 01185 Regimentul Mecanizat împotriva protestatarilor. Francisc Tobă a condus represiunea la Sibiu.

A scăpat de orice pedeapsă și a circulat nestigherit în politică la PSD, iar acum la AUR. Dosarele Revoluției se plimbă și ele de trei decenii prin cotloanele justiției. Nu s-a făcut dreptate.

Generalul Ciucă, premier interimar, a ținut să ceară iertare, în aceste zile de rememorare a unui decembrie însângera, în numele armatei: „Pentru greșelile, erorile sau abuzurile săvârșite de unii dintre angajații Ministerului Apărării Naționale în desfășurarea acelor evenimente, dincolo de răspunderile care au fost sau vor fi stabilite de instanțele judecătorești, este o datorie morală ca noi, cei de acum, să cerem iertare familiilor rămase în suferință în Decembrie 1989 și să îi asigurăm pe toți cei de astăzi și, mai ales, pe cei care vin după noi, că vom face tot ce se va putea pentru ca asemenea situații să nu se mai repete vreodată în istoria României”, a transmis Nicolae Ciucă.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Articolul precedent
Articolul următor
Brîndușa Armanca
Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Sub asediu

Fascismul românesc (în varianta lui neolegionară) e viu, militant....

GRU și legiunile

Evenimentele recente au pus pe tapet și posibilitatea implicării...

O stafie bântuie iar Europa?

Când credeam că avem alegeri prezidențiale, am aflat (cu...