Analiză: Alegeri europene în timpuri tulburi. Cel mai probabil mi se pare că instituțiile europene vor fi atât de fragmentate politic, încât nicio decizie fundamentală nu va putea fi luată. Ceea ce-l va bucura pe Putin, posibil și pe Trump.
Mai este puțin până la alegerile europarlamentare. Au trecut cinci ani dificili și stranii de la ultimele alegeri de acest fel.
În 2019 nu se putea imagina o coaliție PNL-PSD
Pe atunci, în 2019, PNL ieșea pe primul loc la noi, iar USR-PLUS era aproape să sosească pe locul doi. Nici nu se putea imagina o coaliție dintre PNL și PSD.
Liviu Dragnea tocmai fusese condamnat și urma să fie încarcerat. Puterea politică a acestuia, dar și a partidului pe care îl condusese, se năruia dintr-odată, deopotrivă la urne și în justiție.
Semnificativ: o participare foarte bună, de 50% dintre cei înscriși pe liste – ceea ce, având în vedere numărul mare al celor care nu se aflau în țară și n-au votat – înseamnă un procent nemaivăzut de multă vreme.
A urmat o mare dezamăgire
Mesajul „anticorupție” al USR-PLUS funcționase și redase o anumită încredere în schimbare, mai ales celor din generațiile mai tinere.
Eram, de altfel, la niciun an de la marea demonstrație de la 10 august 2018 și tensiunea politică era la cote înalte. Dar și speranța.
Ceea ce a urmat a fost dezamăgitor. Al doilea mandat al lui Iohannis, început în toamna lui 2019, a devenit tot mai neclar, ca să nu spunem mai mult.
În 2020 a început pandemia de COVID-19, care ne-a răsturnat complet viețile și a schimbat planurile politicienilor. Adeseori în rău.
Guvernul PSD a căzut prin moțiune de cenzură, dar ideea de alegeri anticipate a trebuit abandonată.
Guvernul de coaliție PNL-USR-PLUS-UDMR, condus de Ludovic Orban, a funcționat dificil, atacat din toate părțile, dar mai ales trebuind să facă față unei situații sanitare neobișnuite, pentru care oricum România nu era deloc pregătită.
Continuarea în Revista22
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: pixabay.com/ NoName_13)
