sâmbătă, iunie 19, 2021
AcasăNewsletterAnaliza alegerilor prezidențiale din Moldova - Asul din mânecă al candidaților în...

Analiza alegerilor prezidențiale din Moldova – Asul din mânecă al candidaților în turul doi

Pe 15 Noiembrie 2020, Republica Moldova își alege președintele. La fel ca în 2016, prezidențiabilii turului doi sunt Maia Sandu (36%) și Igor Dodon (32%). Dacă înainte de primul tur (1 Noiembrie) era aproape evident că Dodon urma să obțină cele mai multe voturi – rezultatul surprinzând așteptările, turul al doilea este mult mai greu predictibil. Orice strategie, tactică sau factor extern poate înclina balanța în favoarea unuia sau a altuia.

De această dată, contextul este diferit. Conduita sanitară în vigoare complică exercitarea votului în țară, dar mai ales în străinătate, unde respectarea normelor este mult mai exigentă (e.g. deschiderea secțiilor de votare în Irlanda).

La fel ca în 2016, Dodon dă dovadă de vocabular sfertodoct și limbaj rudimentar cu tentă populistă. În contrast cu 2016, Maia Sandu, și-a cizelat abordarea (e.g. adresarea către bazinul electoral al minorităților în limbile lor; stăpânește mult mai bine domeniile de competență prezidențială). În cazul lui Dodon, este greu de sesizat o evoluție (e.g. aceleași referințe la familie, politici sociale, ‘Transnistria’).

Lipsa unui acord privind un candidat comun susținut cel puțin de cele trei partide afiliate Partidului Popular European, în primul tur, a vulnerabilizat dreapta și a fertilizat un tărâm pentru speculații și scindare. În plus, procentajul însumat de candidații unioniști (3-6%), în primul tur, nu a făcut mare cinste dreptei, iar mișcarea unionistă din Moldova este mult mai mare decât reliefează acest procent. Tradițional, rata de participare la vot în durul doi este mai mare și ar trebui să depășească prezența de 48 % din turul I, pragul de validare fiind de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.

Candidații raportați la competențele prezidențiale

Competențele constituționale ale Președintelui MD sunt limitate. Grosso modo, se rezumă, conform articolelor 86-88 din Constituție, la funcția de reprezentare a țării în forurile internaționale, la promulgarea legilor și la funcții onorifice (e.g. acreditează/recheamă diplomații, conferă decoraţii, amnistie și grațiere, acordă grade militare). Deși articolul 77 din Constituție stipulează expres că Președintele „este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării”, tocmai aceste principii au fost și mai mult șubrezite în ultimii ani. Forma de guvernământ a Moldovei este republica, iar Parlamentul este „organ reprezentativ suprem”. Prin urmare, Parlamentul prevalaează asupra instituției președinției.

Neîndoielnic, candidații promit acțiuni care nu intră sub incidența instituției prezidențiale. Așa cum reiese din analiza Asociației pentru Democrație Participativă – ADEPT, 51 din 156 de promisiuni sunt neconforme atribuților președintelui în cazul Maiei Sandu, iar 77 din 109 neconforme în cazul lui Dodon. Scuza Maiei Sandu este că se concentrează pe o vizune de țară a long terme, Dodon felicitându-se că a „păstrat economia țării”, axându-se pe paradigma socialistă.Confruntând programul electoral al Maiei Sandu și al lui Igor Dodon, deducem:

  • Sandu invocă regresul economic și corupția ca fiind consecințe directe ale conducerii inclusiv sub auspiciile lui Dodon. Ultimul dorește consolidarea stabilității și a statalității, limbii de stat – punând sare pe rănile veșnic sângerânde ale Moldovei.
  • Combaterea corupției este prioritară pentru Sandu (i.e. „dați afară, pedepsiți, averi confiscate” – activ), pe când Dodon își dorește doar evaluarea judecătorilor și procurorilor (pasiv) și trecerea la regim de „republică parlamentar-prezidențială” – regim care nu apare încă în teoriile politice existente. De reținut că Guvernul Sandu a fost demis când coaliția ACUM-PSRM a fost pusă în fața numirii unui procuror-general independent, pe 12 Noiembrie 2019.
  • Geopolitizarea alegerilor era inevitabilă. Vădit ori eronat, Dodon confundă organizațiile și instituțiile Europene (i.e. UE cu Consiliul Europei), pledând pentru integrarea Eurasiatică. Sandu militează pentru scoaterea Moldovei din izolare și apropierea de Uniunea Europeană.

Independența candidatului Dodon

Igor Dodon – primul Președinte al Republicii Moldova care nu și-a vizitat omologii
din România și Ukraina.

Prezidențiabilul Dodon este pe atât de independent pe cât de tehnocrat este actualul guvern, ambii de sorginte PSRM. Deși se prezintă candidat independent, Dodon se referă frecvent la ‘noi’, ‘partidul socialiștilor’, ‘partidul nostru’ trădându-și apartenența. În ultima zi de campanie, Dodon face trimitere la echipa sa – „Greceanii, Ceban, Vlah, Bătrâncea, Țîrdea” – toți membri ai partidului PSRM, blamând și luând în zeflemea echipa Maiei Sandu dimpreună cu entitățile în care au lucrat sau studiat (Harvard, Banca Mondială).

Un ultimii ani, ingerința serviciilor secrete ruse în structurile coercitive ale Moldovei a sporit vertiginos. Doar luna trecută, Olga Grak (Serviciile de informații rusești) care a condus o echipă de ‘consultanți’ a venit să ‘susțină’ președintele în funcție. Dinamica vizitelor de lucru în străinătate denotă gradul de recunoaștere și apreciere a președintelui Dodon. În 4 ani de mandat, a vizitat Russia cel puțin de 20 ori, pe când în țări UE a efectuat doar 5 vizite de lucru – unele în marja unor foruri internaționale, nefiind întâlniri bilaterale exprese. Nenumăratele suspendări din funcția de președinte (e.g. patru ori doar într-un an) denotă cât de șantajabil a fost/este. Iar după plecarea lui Vlad Plahotniuc din Moldova, vulnerabilitatea față de Rusia s-a aprofundat simțitor (i.e. adevărul din gluma lui Putin, despre ingerința Rusiei în alegerile din Moldove, este elocvent).

Inexplicabila remaniere guvernamentală cu câtva zile înainte de scrutinul prezidențial, nu face decât să diminueze și fragmenteze mai mult capacitatea autorităților de a face față pandemiei Covid19 în Moldova.

Asul din mânecă al candidaților: Diaspora vs Transnistria’/Russia

Guvernul a organizat 139 secții de votare în străinătate –  insuficiente secții în metropelele europene (e.g. Londra, Frankfurt, Paris), unde adesea se epuizează buletinele de vot în avans. Contextul pandemic îngreunează exercițiul votului, așa cum a fost demostrat pe 1 Noiembrie, dacă nu-l limitează pentru cei care nu reușesc până la 21:00 din cauza cozilor de așteptare.

În general, diaspora din Occident o favorizează pe Maia Sandu, fapt pentru care a fost calificată de Dodon „electorat paralel”. Pe de altă parte, cetățenii Moldovei din Russia, poziționați în stânga eșichierului politic, susțin în general candidații de stânga, i.e. Dodon. În primul tur, Sandu a acumulat 70 % din voturile exprimate în străinătate (149 mii), pe când Dodon a primit 3 %, fiind devansat de Renato Usatîi – 17%. În mare măsură, rezultatul final va depinde de mobilizarea externă și de susținătorii celorlalți candidați. Co-optarea alegătorilor lui Renato Usatîi va fi crucială, acesta îndemnându-și alegătorii să voteze contra lui Dodon, cerând chiar excluderea lui Dodon din cursă. Pe de altă parte, alegătorii lui sunt în general de stânga, iar mobilizarea lor în favoarea lui Sandu este incertă. Conexiunile lui Dodon și Usatîi cu Rusia încurcă ițele. Indubitabil, partidul Șor va vota pentru Dodon.

Transportarea organizată a alegătorilor, în special în stânga Nistrului, este un alt aspect care poate schimba ponderea votanților. În primul tur, în premieră a fost facilitată votarea de către deținuții din Bender, care este legală, dar a survenit în ziua alegerilor, nefiind planificată și anunțată în prealabil de către autorități.

Din start, președintele în exercițiu pornește cu avantajul resurselor administrative, al controlului numeroaselor trust-uri mass-media, inclusiv imixtiunea în postul public de televiziune Moldova 1, așa cum s-a întmplat la dezbaterea organizată pe 12 Noiembrie 2020. Din 12 abateri constatate de Promo-Lex între cele două tururi,11 sunt înfăptuite de Dodon și partidul care-l susține (e.g. nedeclararea cheltuielilor, discursul instigator la ură). Maiei Sandu i se impută nedeclararea muncii voluntarilor în campanie. Monitorizarea echidistantă și reclamarea abaterilor este esențială. Probabil, o raportare intermediară detaliată a observatorilor OSCE/ODIHR ar evidenția mai multe abateri și ar oferi o imagine mai clară a candidaților înainte de turul II, nu doar post-factum.

In fine, într-o țară în care penuria pecuniară este la ordinea zilei, divinitatea (i.e. biserica) este singura care îi mai mângâie pe mulți. Cei care trag foloase de pe spatele unor oameni necăjiți, care trăiesc la limita subzistenței (din cauza că autoritățile nu iau măsuri adecvate și nu furnizează servicii de bază), nu fac decât să împovăreze și mai mult populația care a rămas în Moldova. De aici, depopularea masivă.

Concluzii și așteptări

Firesc, lui Dodon i se impută mai multe decât Maiei Sandu, din simplul motiv că acesta are deja în spate un mandat. Speranța că ar face multe și mai bine într-un eventual alt mandat este deșartă.

Lipsa unei dezbateri directe între cei doi candidați ar putea avea efectele situației analoge din România, când Klaus Iohannis a refuzat o dezbatere cu contra-candidatul Viorica Dăncilă la funcția de președinte.

În final, contează cum vom vota, dar la fel de mult contează și cine va contoriza voturile. Membrii Comisiei Electorale Centrale – CEC și ai birourilor electorale (în special, funcționarii publici) ar trebui să-și îndeplinească atribuțiile cinstit și nepartinic, astfel încât să dezmintă suspiciunile despre control asupra instituției.

Votează, contează!

Stefan Josan
Ștefan Josan este expert în relații internaționale și afaceri europene. Stefan a lucrat la Parlamentul European, Centrul Martens pentru Studii Europene și OSCE/ODIHR. În prezent, Stefan ocupă funcția de coordonator de proiecte la Freedom House Romania. Este absolvent de Relații Internaționale și Studii Europene al Colegiului Europei și al Universității Babeș-Bolyai.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

CELE MAI CITITE