Invazia pe scară largă a trupelor rusești în Ucraina a încălcat status-quo-ul creat de zeci de ani în privința problemei transnistrene. Aproape toți politicienii și experții contactați de NM susțin că în viitorul apropiat, s-ar putea crea niște condiții unice pentru soluționarea diferendului transnistrean.
Dar va putea oare Chișinăul și partenerii săi de dezvoltare să propună un plan real de reglementare și să profite de șansa istorică de reintegrare?, întreabă publicația News Maker, parte din rețeaua Science+ din care face parte și PRESShub.
Atacul Rusiei asupra Ucrainei, eșecurile militare ale acesteia, incapacitatea armatei ruse de a ajunge la frontiera Moldovei pe segmentul transnistrean, scăderea colosală a autorității FR pe arena internațională și rolul sporit al Ucrainei în reglementarea transnistreană – toate acestea schimbă cardinal coraportul de forțe în procesul de negocieri în privința regiunii transnistrene. În viitorul apropiat, toate aceste premise ar putea să creeze o nouă oportunitate pentru un progres în reglementarea transnistreană.
Situații în care contextul politic intern și cel extern au creat premise pentru soluționarea conflictului au fost și până acum. De cele mai dese ori, nimeni nu a reușit să profite de aceste oportunități în Moldova.
Citește și: 3 mari minciuni despre folosirea insectelor în alimente, în UE
Mai multe șanse ratate
Ex-ministrul pentru reintegrare Vasilii Șova a comunicat pentru NM că, de la începutul procesului de negocieri, au fost câteva astfel de situații. Prima oportunitate de a soluționa conflictul a apărut încă în perioada președintelui Mircea Snegur, la mijlocul anilor 90 – peste câțiva ani de la războiul de pe Nistru.
Acesta mai spune că mai târziu, la fiecare cinci-șase ani, a apărut câte o nouă oportunitate. Și doar în ultimii zece ani, nimeni nu a vorbit despre o posibilă soluționare politică a conflictului.
Ultima dată când s-a discutat serios despre o reglementare politică cuprinzătoare și durabilă a conflictului transnistrean, așa cum se obișnuiește să se vorbească la diplomați, precum și despre restabilirea integrității teritoriale a Moldovei, a fost în anul 2010. Și nu s-a discutat la Chișinău și nici la Tiraspol, ci peste capetele acestora.
În luna iunie 2010, în orașul german Meseberg, Dmitrii Medvedev, președintele de atunci al FR și cancelarul german Angela Merkel au semnat un memorandum cu privire la înființarea Comitetului Rusia-UE pentru politică externă și securitate. Reglementarea conflictului transnistrean a fost declarată ca fiind unul dintre obiectivele acestei structuri.
Atunci, în anul 2010, „inițiativa de la Meseberg” a lui Merkel și Medvedev nu a fost salutată nici la Chișinău, nici la Tiraspol.
Deși acordul de la Meseberg a oferit un anumit impuls procesului de negocieri, așa și nu s-a ajuns la discuțiile despre parametrii soluționării definitive a conflictului.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!