sâmbătă, iunie 19, 2021
AcasăNewsletterANALIZĂ Cum apare România în raportul asupra statului de drept în UE

ANALIZĂ Cum apare România în raportul asupra statului de drept în UE

A fost publicat primul raport care examinează statul de drept în toate cele 27 de state membre ale UE și este parte a noului Mecanism European privind Statul de Drept, instituit de Comisia Europeană (CE). Până în prezent, rapoartele CE se limitau la anumite țări sau la chestiuni specifice ca ingerința politicului în justiție, separația puterilor în stat, oprimarea libertății de expresie, egalitatea în fața legii. De această dată, CE vine cu un set de instrumente menit să promoveze, prevină sau răspundă la riscurile clare de încălcare gravă de către un stat membru a valorilor menționate la articolul 2 TUE.

Raportul adresează toate statele membre, evidențiindu-le punctele forte, dar mai ales provocările cu care acestea se confruntă în raport cu statul de drept.

Conform CE, scopul raportului este de a stimula o dezbatere constructivă privind consolidarea statului de drept și de a încuraja toate statele membre să examineze modul în care pot fi abordate provocările, să preia bune practici și să arate cum statul de drept poate fi consolidat respectând specificitățile naționale.

Raportul examinează patru aspecte, în toate cele 27 de state membre UE: sistemul de justiție, lupta împotriva corupției, pluralismul și libertatea mass-media, precum și mecanismul de ‘checks and balances’.

Statul de drept, așa cum este consacrat în corpul constituțional al celor 27 state membre, presupune certitudinea legii, transparență decizională, respect față de democrație, drepturile omului și libertățile fundamentale. Îndeplinindu-și rolul de gardian al tratatelor UE, prin urmare și al valorilor UE (i.e. statul de drept), Comisia reiterează faptul că imunitatea trebuie să nu fie însoțită de impunitate.

Totuși, la nivel practic, perpetuarea la putere generează sete de subjugare a instituțiilor publice în scopuri de partid, de grup sau individuale. Cazurile celebre ale Ungariei și Poloniei de manifestare a ostilității față de dreptul comunitar au angrenat declanșarea procedurilor de sancționare prevăzute de articolul 7 TUE.

Pluralismul media și libertatea expresiei sunt sub amenințare în Bulgaria, Croația, Ungaria, Slovenia și Spania, fiind amintite riscurile de persecuție și șantaj asupra jurnaliștilor. Bulgaria rămâne codaș, imputându-i-se gradul înalt de crimă organizată.

Citește și: Problemele României cu statul de drept menționate în raportul Comisiei Europene

Câte despre România, pe lângă angajamentele asumate la aderare și verificate prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, fluctuația instituțiilor publice îngreunează reformarea sistemului judiciar, ceea ce încadrează România la țările cu probleme sistemice. În pofida progresului înregistrat în ultimii 10 ani, regresul din 2017-2019 a atenuat elanul.

Conform raportului, fricțiunile dintre politic și sistemul judiciar s-au diminuat în 2020. Cu toate acestea, instituții cheie din justiție se confruntă cu un mediu provocator, cu repercusiuni pentru implementarea cadrului legislativ și a capacității instituționale, iar în Secțiunea pentru investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori, măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare continuă a fi aplicate. Reformarea Codului penal și a

Codului de procedură penală, modificările cărora se lasă așteptate „ridică incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, făcând important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale.” Mai mult, chiar dacă România are adoptate strategii anti-corupție cuprinzătoare, implementarea lor lasă de dorit, dar situația este similară în Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Italia, Lituania sau Slovacia.

CE amintește că se recurge prea des la instituția Ordonanțelor de Urgență, iar succesiunea de amendamente legislative ne-coordonate impactează direct calitatea legilor și certitudinea legală, inclusiv mediul de afaceri. În plus, transparența privind deținătorii reali de publicații și mijloace de informare în masă este incompletă, ceea ce șubrezește reziliența mass-media în fața presiunilor politice. În final, CE apreciază rolul catalizator al societății civile în apărarea statului de drept și încurajarea reformelor anti-corupție în România.

Pe de altă parte, nemulțumite de aprecierea CE privind respectarea statului de drept, Ungaria și Polonia anunță măsuri de retaliere, acuzând CE de standarde duble și invocând toleranța CE față de ale state membre precum Spania.

Mai mult, Viktor Orban a și adresat o scrisoare către președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, solicitând demisia Comisarului Vera Jurova (responsabil de portofoliul Valori și Transparență), după ce Didier Reynders, comisarul UE pentru Justiție, a avertizat că încălcările statului de drept afectează încrederea dintre statele membre, precum și certitudinea investitorilor în instanțele din unele țări.

In fine, creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor UE privind stringența respectării statului de drept are ca efect direct creșterea bunăstării economice și consolidarea rezilienței societale.

Iar după ce au fost consultate peste 200 de organizații ale societății civile, asociații de judecători, avocați și alte grupuri țintă din întreaga UE și organizate peste 300 de video-conferințe, cooperarea tuturor guvernelor reprezintă deschidere la dialog cu CE și conferă legitimitate noului Mecanism. Respectiv, CE își propune să aducă în dezbatere starea statului de drept la nivel național și local, conform principiului subsidiarității.

În loc de concluzii, foaie de parcurs

Publicarea acestui raport ar trebui privită ca un pas important înspre recunoașterea vulnerabilităților, agrearea unei convenții asupra statului de drept și fortificarea relațiilor dintre statele membre.

Raportul urmează a fi dezbătut de către Parlamentul European și Consiliu. Consiliul European se întrunește la Bruxelles pe 1-2 Octombrie 2020, unde pe lângă temele urgente (i.e. Turcia, Belarus, China) este așteptat să tragă liniile directoare privind salvgardarea fondurilor UE.

Propunerea de compromis a Președinției Germane a Consiliului este ca, în loc de pedepsirea celor care încalcă statul de drept, să doteze UE cu un mecanism anti-corupție concentrat pe gestionarea ex-ante a bugetului UE. Ulterior, Comisarul pe Justiție, Didier Reynders, intenționează să efectueze vizite în toate cele 27 state membre, pentru a prezenta poziția CE în fața parlamentelor naționale.

Stefan Josan
Ștefan Josan este expert în relații internaționale și afaceri europene. Stefan a lucrat la Parlamentul European, Centrul Martens pentru Studii Europene și OSCE/ODIHR. În prezent, Stefan ocupă funcția de coordonator de proiecte la Freedom House Romania. Este absolvent de Relații Internaționale și Studii Europene al Colegiului Europei și al Universității Babeș-Bolyai.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

CELE MAI CITITE