O linie de finanțare special dedicată gestionării pandemiei COVID-19 a fost lansată în mai 2020 și redeschisă în apoi în noiembrie 2020, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare. Doi ani mai târziu, proiectele depuse atunci încă sunt în implementare, mai mult de jumătate, numai 63 au fost finalizate și două dintre acestea au fost reziliate.
Valoarea totală a acestor proiecte a fost de 2,45 miliarde lei, iar până la 31 iulie 2022, conform situației oficiale publicată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, au fost făcute plăți de aproximativ 50%, de aproximativ 1 miliard de lei.
Cazul Ana Aslan: un proiect în derulare, unul reziliat
Două proiecte din cele depuse pe linia de finanțare 9.1 – Programul Operațional Infrastructură Mare – „Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19″ – aparțin Institutului Ana Aslan.
Primul proiect, „Gestionarea eficientă și consolidarea capacității de răspuns a Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie Ana Aslan în criza sanitară COVID-19” a început în septembrie 2020 și se va încheia la 31 decembrie 2022, valoarea totală fiind de 33,7 milioane lei.
Cel de-al doilea: „Creșterea capacitatii INGG Ana Aslan de gestionare a crizei sanitare COVID-19 prin dotarea cu formațiuni medicale mobile si containere de logistica medicala de diagnostic si tratament”, de 7 milioane lei, a fost contractat în octombrie 2021 și ulterior a fost reziliat.
Sergiu Pantea, managerul Institutului Ana Aslan, a explicat pentru G4Media că motivul rezilierii a fost faptul că Primăria Municipiului București nu a aprobat amplasarea containerelor medicale pe spațiul verde. Practic, acest al doilea proiect venea în continuarea primului, a mai explicat Pantea.
„Continuăm cu primul proiect care și este mult mai concistent ca valoare. A fost de ajutor în ce privește creșterea capacității, stabilirea diagnosticului, tratamentul în recuperarea post-COVID – acesta e obiectivul pe care l-am urmărit; pentru pacienții care au suferit, fiindcă noi nu tratăm efectiv în timpul infecției ci ulterior”, mai explică managerul Ana Aslan.
Citește și: Mari proiecte pe bani europeni ale Primăriei Iaşi cad ca spicele
Sergiu Pantea a detaliat că achizițiile s-au derulat parțial până acum, în proporție de circa 20%. Spune că n-au existat probleme deosebite, „singura provocare fiind timpul, dat fiind că orice procedură de achiziții durează luni de zile, este destul de anevoios”.
Acesta menționează că a fost achiziționat un sistem de telemedicină, de monitorizare a pacienților, extrem de util. Practic, pacientul primește la internare o brățară care monitorizează în timp real datele acestuia, ceea ce ajută la identificarea diverselor simptome.
Urmează și alte echipamente, a spus Pantea, în curs de achiziție, care vor sprijini activitățile de recuperare post-COVID, stabilirea diagnosticului, imagistică în special.
Analiza situației proiectelor cu fonduri UE pentru spitale, în sprijinul luptei cu pandemia COVID
În total, au fost depuse 159 proiecte, cu valoare de 2,45 miliarde lei.
La 31 iulie datele oficiale arată că au sunt în implementare 96 și finalizate, 63
Au fost reziliate 2 proiecte.
Municipiul București are 28 proiecte, în valoare de 728 milioane lei, adică 17,2% din total. În topul celorlalte județe: Cluj: 12 proiecte, Dolj: 10 proiecte, Sibiu: 7, Iași: 6; câte 5 în Brasov, Buzau, Caraș Severin, Constanța, Timiș.
Top 5 proiecte după sume:
1. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă – 94 milioane lei, Extinderea capacităţii de răspuns medical în cazul epidemiilor, pandemiilor şi evenimentelor cu victime multiple ; în implementare pana la 31.12 2023
2. Consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19 în Spitalul Clinic Judeţean Mureş – 48,4 milioane.
3. Cresterea capacitatii administrative si de reactie in situatia de urgenta generata de COVID – 19 in Spitalul Clinic Judetean de Urgenta „Pius Branzeu” Timisoara – Acronim CAPACOV : 48,322 milioane lei
4. Creşterea capacităţii Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu si a Institutului Clinic Fundeni de gestionare a crizei sanitare COVID-19: 48,322 milioane lei
5. disCOVer – Protejarea sănătății populației prin consolidarea capacității de reacție a Spitalului Universitar de Urgență București la criza de sănătate publică cauzată de raspândirea virusului SARS – 48,317 milioane lei
Citește și: Proiect vital pentru navigația pe Dunăre, blocat de birocrație și de Bulgaria
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: G4Media.ro)
