Fondurile structurale UE: 2021-2027 vs. perioada 2014-2020. Ce am pierdut, ce am câștigat

Data:

spot_img

Recent Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat pentru fondurile structurale și de investiții pentru perioada 2021-2027 și România a transmis la Bruxelles pentru aprobare cele 16 programe operaționale, prin care se distribuie aceste fonduri pe diferite domenii și regiuni.

Față de perioada anterioară România a schimbat semnificativ structura programelor operaționale, cea mai importantă diferență fiind împărțirea Programului Operațional Regional în opt programe separate, pentru cele 8 regiuni de dezvoltare.

Ca proces de implementare, pentru început, aprobarea Acordului are loc cu un an mai târziu față de anul de start al cadrului financiar – adică 2021 (situație în linie și cu celelalte țări din UE).

Spre comparație, cadrul financiar european anterior, 2014-2020, Acordul de Parteneriat a fost aprobat în august 2014. 

Valoarea totală a fondurilor europene alocate României în perioada 2021-2027 este de 31,5 miliarde euro – conform comunicatului Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene – la care se adaugă cofinanțarea națională de 13,6 miliarde euro.

Acești bani provin din politica de coeziune (care include, la nivelul Uniunii Europene, fondurile: FEDER (Fondul European de Dezvoltare Regională), FSE+ (Fondul Social European), Fondul de coeziune, JTF (Just Transition Fund- pentru tranziția energetică) și EMFAF.

Menirea lor, să scadă diferența de dezvoltare față de restul UE în domenii precum economia, dezvoltarea socială și teritorială a regiunilor sale, dar și tranziția ecologică și digitală, potrivit unui comunicat al Comisiei, citat de G4Media aici.

24 miliarde euro pentru Politica de Coeziune

Acordul de parteneriat cu România este cel de-al 18-lea care a fost adoptat, după cele cu Grecia, Germania, Austria, Cehia, Lituania, Finlanda, Danemarca, Franța, Suedia, Țările de Jos, Polonia, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Estonia, Slovacia și Italia.

În 2014, documentul României a fost al 11-lea acord aprobat, între celelalte state membre. Suma alocată României pentru perioada 2014-2020 a fost de circa 24 miliarde euro pentru Politica de Coeziune și alte 11 miliarde euro pentru agricultură (Plăți directe/subvenții plus Programul Național de Dezvoltare Rurală), conform cohesiondata.eu. 

În total, alocările UE au însumat 35,2 miliarde euro. Trebuie menționat că suma include suplimentarea de aproximativ 1,5 miliarde euro, dedică de Comisia Europeană ca urmare a consecințelor pandemiei COVID-19.

Programele și alocările din perioada 2014-2020:

  • PO Regional: 6,86 mld euro
  • PO Infrastructură Mare: 9,33 mld euro
  • PO Competitivitate: 2.38 mld euro
  • PO Capital Uman: 4,6 mld euro
  • PO Capacitate Administrativă: 563 mil. euro
  • PO Asistență Tehnică 332 mil euro
  • SUBTOTAL 24 miliarde euro
  • PN Dezvoltare Rurală: 11 mld euro
  • PO PESCUIT: 168 mld euro
  • TOTAL fonduri structurale și de investiții: 35,2 miliarde euro 

La acestea se mai adaugă:

  • PO Ajutorarea Persoanelor Defavorizate: 497 milioane euro
  • FEGA 2015-2021 (plăți directe): 13.269.187.867

Programele și alocările pentru perioada 2021-2027: 31,5 miliarde euro pentru Politica de Coeziune (în lista de mai jos sumele includ și cofinanțarea națională)

Programul operațional și data transmiterii la Comisia Europeană – Buget total (alocare UE + cofinanțare națională)

  • Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027 (6 mai 2022): 959 mil euro
  • Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 (31 mai 2022): 4,11 mld euro
  • Programul Operațional Transport 2021 – 2027 (3 iunie 2022):  9,68 mld euro
  • Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 (8 iunie 2022): 5,25 mld euro
  • Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027 (9 iunie 2022): 4,32 mld euro
  • Programul Operațional Regional Vest 2021-2027 (18 mai 2022): 1,17 mld euro
  • Programul Operațional Regional Sud Muntenia 2021-2027 (25 mai 2022) 1,57 mld euro
  • Programul Operațional Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027 (25 mai 2022) 1,20 mld euro
  • Programul Operațional Regional Nord-Vest 2021-2027 (26 mai 2022) 1,43 mld euro
  • Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 (30 mai 2022) 1,75 mld euro
  • Programul Operațional Regional Sud-Est 2021-2027 (30 mai 2022) 1,48 mld euro
  • Programul Operațional Regional Centru 2021 – 2027 (30 mai 2022) 1,38 mld euro
  • Programul Operațional Regional București-Ilfov (23 iunie 2022) 1,46 mld euro
  • Programul Operațional Sănătate (29 iulie 2022) 3,88 mld de euro
  • Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (29 iulie 2022) 2,2 mld euro
  • Programul Operațional Tranziție Justă (29 iulie 2022) 2,53 mld euro

Detalii despre toate programele pot fi găsite pe website-ul Ministerului Investițiilor, aici.

La acestea se mai adaugă peste 21,6 miliarde euro în total, pentru măsurile din domeniul agriculturii, din care circa 14 miliarde vor fi destinate subvențiilor (plăți directe), circa 7 miliarde euro vor fi alocate pentru dezvoltarea rurală (FEADR). Pentru a accesa finanțările destinate agriculturii, este nevoie să fie aprobat de Comisia Europeană Planul Național Strategic (care a fost transmis în luna martie, cu întârziere, la Bruxelles – termenul limită fiind stabilit pentru decembrie 2021).

Cum a fost modificată structura programelor operaționale: de la 6 la 16 programe 

Cea mai importantă modificare este împărțirea Programului Operațional Regional în opt programe distincte, pe fiecare regiune. Astfel, gestionarea acestora revine integral Agențiilor de Dezvoltare Regională, care devin autorități de management. Anterior, coordonarea revenea Ministerului Dezvoltării.

O altă modificare, împărțirea Programului Operațional Capital Uman în trei programe diferite, astfel: părțile destinate ocupației și educației sunt acum incluse în Programul Educație și Ocupare, partea destinată incluziunii sociale, în Programul Incluziune și Demnitate Socială, unde a mai fost integrat și Programul Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, iar sănătatea primește și ea un program operațional distinct.

Și Programul Operațional Infrastructură mare a fost împărțit, în program destinat mediului – Programul Dezvoltare Durabilă și, respectiv, Programul Operațional Transport.

Programul Operațional Competitivitate este păstrat aproximativ pe principiul existent dar cu focus mai puternic pe digitalizare, devenind Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare.

Programul Operațional Asistență Tehnică este păstrat și, în plus, apare Programul Operațional Tranziție Justă care este finanțat dintr-un fond dedicat (fondul pentru tranziție justă), cu destinația de a sprijini economic regiunile cele mai afectate de tranziția de la economie bazată pe exploatări carbonifere, la economie verde.

Articol publicat și în G4Media, în cadrul proiectului Eu Cohesion Funds Impact on People’s Lives

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
G4Media.ro
G4Media.ro
Group4 Media Freedom & Democracy este o organizatie non-profit cu sediul in Bucuresti. Scopul Asociatiei este imbunatatirea si modernizarea sistemului democratic in Romania. Asociatia este fondata de jurnalisti cu o experienta de peste 20 de ani in mass media, specializati in politica externa si interna, economie si justitie precum si in presa de investigatie. Asociatia este deschisa catre toti cei care rezoneaza cu obiectivele si valorile organizatiei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Răzvan Ceuca, expert în cyber security: „Instituțiile nu au luat măsurile preventive necesare!”

Expertul în cyber security Răzvan Ceuca atrage atenția asupra...

În loc de speculații, presa poate lucra cu cifre exacte

La începutul acestui an, Freedom House în colaborare cu...

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzarea de cărți

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzare de...

Peste un milion de români au votat. Circa 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne

Peste 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne până...