Societatea românească rămâne atașată valorilor democratice și orientării către Uniunea Europeană și NATO, percepând Rusia ca pe o amenințare la adresa securității naționale. Cu toate acestea, narațiunile anti-occidentale câștigă din ce în ce mai mult teren în discursul public din România.
GLOBSEC, un think-tank internațional, a publicat un raport care analizează percepția cetățenilor români legate de integrarea euro-atlantică a României, provocările geopolitice regionale și internaționale, starea regimului democratic și asupra altor subiecte de interes precum schimbările climatice și inteligența artificială (IA).
Opinia publică din România este în general favorabilă conceptului de democrație. Conform unui sondaj din raport, 82% dintre respondenți consideră că trăiesc într-o democrație liberală în care drepturile și libertățile individuale sunt și trebuie protejate. În același timp, 81% dintre respondenți cred că un regim democratic bazat pe drepturile omului și statul de drept este benefic pentru țara noastră.
Un trend diferit apare, însă, pentru categoria de vârstă 18-34 de ani. Potrivit sondajului, 41% dintre tineri sunt în favoarea instaurării unui regim totalitar fără alegeri regulate. Tinerii au această percepție din mai multe motive: ei simt că democrația nu li se potrivește, sunt nesiguri de viitorul lor, iar politicienii de extremă dreapta sunt tot mai vizibili pe rețelele sociale.
Spre deosebire de tineri, dintre persoanele cu vârsta de peste 55 de ani care au trăit sub regimul comunist, doar 25% sunt de acord cu instaurarea unui regim totalitar.
Gradul de satisfacție față de funcționarea democrației în România a crescut în ultimii doi ani, deși rămâne relativ scăzut. În 2024, 41% dintre respondenți au fost mulțumiți de modul în care funcționează democrația, față de 23% în anul 2022. Această îmbunătățire a gradului de satisfacție vine pe fondul creării coaliției de guvernare PSD-PNL în 2021, conform GLOBSEC. România a depășit la acest capitol Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
Doar 23% dintre persoanele chestionate consideră democrația liberală ca o amenințare la adresa identității lor, fiind un procentaj încadrat în media europeană. În schimb, 38% percep extrema dreaptă ca fiind o amenințare, mult sub media europeană.
Încrederea în instituțiile din România a crescut față de 2022. Astfel, încrederea în Guvern este de 48%, față de 25% în 2022, și în Parlament de 44%, față de 26% în 2022.
Ce crede societatea românească despre Occident, Rusia și China
În prezent, 83% dintre români susțin rămânerea țării în Uniunea Europeană. Sprijinul pentru UE a oscilat între 73% și 89% în ultimii ani, înregistrând cele mai mici nivele în 2021 (79%) și 2022 (73%) din cauza pandemiei de COVID-19 și a modului în care Blocul Comunitar a gestionat această criză.
Pe categorii de vârstă, 89% dintre tineri (18-34 de ani) sunt de acord cu apartenența României la UE. Cea mai sceptică grupă de vârstă este cea de 35-54 de ani, cu un nivel cu 8 puncte procentuale mai puțin decât prima categorie de vârstă amintită.
Chiar dacă majoritatea societății este de acord cu apartenența țării la UE, 71% dintre respondenți cred că UE dictează României ce să facă („narațiune UE-dictat”). Acest rezultat arată lipsa de informații cu privire la funcționarea UE a societății. Totuși, 65% dintre români cred că apartenența la UE a făcut România un actor global mai relevant.
Astfel, conform GLOBSEC, acest rezultat arată că partidele politice sunt în general pro-occidentale și pro-Ucraina, exceptând partidele de extremă dreapta AUR și SOS România care folosesc o retorică anti-occidentală.
Un trend similar a fost observat și în cazul NATO. Dacă în timpul pandemiei rata de încredere în Alianță a scăzut, odată cu declanșarea invaziei ruse în Ucraina în 2022, această rată a crescut de la 77% în 2021 la 80% în 2022 și apoi la 88% în 2024.
În 2024, 78% dintre persoanele chestionate consideră că apartenența la NATO scade probabilitatea ca țara noastră să fie atacată de un alt stat, comparativ cu 2023 când se înregistra un nivel de 73% la această categorie.
SUA și Germania sunt considerate parteneri strategici ai României de opinia publică. Dacă Germania este legată securitatea economică, SUA sunt percepute ca factor al securității fizice. Acest fapt poate fi observat comparând rezultatele din 2022, când Rusia a invadat Ucraina, cu cele din 2024.
În 2022, 75% dintre respondenți vedeau SUA ca un partener strategic față de 19% considerau Germania ca principal partener. În 2024, procentul celor care văd SUA ca principal partener strategic a scăzut la 53%, iar în cazul Germaniei a crescut la 49%.
Rusia este percepută ca o amenințare la adresa securității naționale. Dacă în 2020 doar 30% dintre persoanele chestionate credeau acest lucru, rata a crescut semnificativ în ultimii ani: 2022 – 58%, 2023 – 64%, 2024 – 73%. În schimb, China, care a contribuit la efortul de război al Rusiei, nu înregistrează creșteri semnificative la această categorie: 2020- 13%, 2022 – 20%, 2024 – 24%.
Citește și: Analiză. UE întărește strategia de reducere a riscurilor în privința influenței Chinei
În ceea ce privește conflictul ruso-ucrainean, 55% dintre respondenți cred că Rusia este vinovată de declanșarea acestui război, în scădere cu 10% față de anul precedent. Această scădere este pusă pe seama creșterii în vizibilitate a retoricii care acuză Ucraina că nu oferă un tratament bun minorităților, incluzând aici minoritatea rusă care este „persecutată” de Kiev.
Electoratul ultraconservator și de extremă dreapta, specific partidului AUR, este predispus să adopte elemente din propaganda rusă în ceea ce privește conflictul din țara vecină, conform relatării lui Matei Vrabie (Funky Citizens) pentru GLOBSEC.
Ce recomandări fac experții GLOBSEC
Raportul GLOBSEC evidențiază mai multe trăsături ale opiniei publice din România. Societatea românească este una preponderent pro-occidentală, dar lipsește educația privind funcționarea UE. Românii văd Rusia ca principală amenințare, ignorând provocările economice venite dinspre China. În același timp, societatea este îngrijorată cu privire la starea democrației, chiar dacă încrederea în instituțiile statului crește.
Experții din cadrul think-tank-ului GLOBSEC au identificat patru măsuri care contribuie la îmbunătățirea rezistenței față de retorica anti-occidentală și anti-ucraineană venită dinspre propaganda rusă.
Primul punct pe listă este creșterea gradului de cunoaștere al societății românești cu privire la modul de funcționare al Uniunii Europene. Acest lucru se poate face numai prin implicarea actorilor locali care trebuie să demonstreze cetățenilor că arate că România poate influența procesul de luare al deciziilor la nivel european. După cum s-a observat mai sus, o mare proporție a respondenților cred într-o narațiune „UE-dictat.”
Propaganda rusă folosește narațiunea tratamentului nesatisfăcător al minorităților din Ucraina pentru a influența opinia publică. De aceea, este important ca politicienii, mass-media și organizațiile civice să prezinte societății starea de fapt al minorității românești din țara vecină. Acest lucru se poate face prin implicarea acestor actori din ambele țări și prin prezentarea a tuturor aspectelor, fie ele pozitive ori negative. Astfel, grupurile anti-ucrainene nu pot exploata acest subiect prin evidențierea exclusivă a elementelor negative.
Politicienii mainstream trebuie să se concentreze mai mult pe tineri. În prezent, există percepția conform căreia tinerii nu ies la vot, astfel că politicienii le oferă mai puțină atenție. Această tendință s-a schimbat odată cu apariția politicienilor de extremă dreapta. Politicienii mainstream trebuie să vină cu politici publice care să le asigure tinerilor un viitor.
Ultima recomandare presupune o nouă abordare față de China. Deși este văzută de UE și NATO ca pe un rival economic, societatea românească are un interes scăzut față de China. De aceea, actorii politici și civici trebuie să se raporteze diferit față de China, abordând amenințările economice precum subvențiile oferite de statul chinez pentru constructorii de autovehicule din această țară care aduc pe piața europeană mașini electrice cu prețuri mult mai mici față de companiile europene și americane.
Sondajele prezentate în raport au fost efectuate pe un eșantion de 1.000 de persoane. Acest studiu a fost realizat în nouă state din Europa Centrală și de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România și Slovacia.
Raportul integral poate fi accesat aici.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay.com)
