La cinci ani după referendumul prin care s-a decis părăsirea Uniunii Europene, Marea Britanie trece printr-o criză economică amplificată de pandemia de coronavirus. Creșterea ratei de inflație și a prețurilor la energie electrică, blocajele în lanțurile de aprovizionare, lipsa forței de muncă în transporturi și alte sectoare cheie se suprapun și provoacă incertitudini cu privire la viitorul economiei Marii Britanii.
Autor: Roland Kristo
La cinci după referendumul prin care s-a decis părăsirea Uniunii Europene, Marea Britanie trece printr-o criză economică amplificată de pandemia de coronavirus. Creșterea ratei de inflație și a prețurilor la energie electrică, blocajele în lanțurile de aprovizionare, lipsa forței de muncă în transporturi și alte sectoare cheie se suprapun și provoacă incertitudini cu privire la viitorul economiei Marii Britanii.
Cine e de vină? Brexit sau Covid-19?
Chiar dacă Prim Ministrul Boris Johnson consideră că problemele economice ale Regatului Unit sunt provocate în principal de climatul economic internațional și nu de repercusiunile părăsirii UE, o analiză realizată de agenția guvernamentală Office for Budget Responsibility (OBR) arată că impactul economic al Brexit asupra Marii Britanii este semnificativ mai mare decât cel al pandemiei de coronavirus.
Conform estimărilor, Brexit ar putea duce, pe termen lung, la pierderea potențialului de creștere economică cu 4% din PIB, în timp ce pandemia va afecta Marea Britanie cu 2% din PIB. Alte estimări sugerează că Marea Britanie ar putea pierde chiar mai mult din creșterea economică pe termen lung, sugerează o analiză a Prof. Univ. Anand Menon de la King’s College London.
Nu este încă evident cât de fidele realității vor fi previziunile macroeconomice. Previziunile „apocaliptice” vis-a-vis de economia UK după Brexit nu s-au materializat întotdeauna, dar există deja semne că Marea Britanie este afectată în mod particular de problemele economice ale pandemiei.
Penuria de hidrocarburi
În urma unei „furtuni perfecte” ce a dus la scăderea capacității de producție a gazului natural, mai multe state de pe continentul european au fost afectate de penuria de gaz și creșterea prețului de energie. Marea Britanie a fost în mod special afectată. Ca urmare a unei lipse majore de șoferi de autoturisme de mare tonaj, livrările de benzină nu au putut ține pasul cu cererea, ajungându-se la cozi de zeci de autoturisme în fața benzinăriilor.
Din cauza creșterii costurilor la producția de gaze, mai mulți furnizori de energie electrică au intrat în faliment, afectând milioane de consumatori din Marea Britanie. Chiar dacă reglementatorul sectorului energetic a crescut pragul maxim al prețului de gaze pentru consumatori, guvernul a fost nevoit să preia, în regim special, administrația producătorului insolvent Bulb, împreună cu cei 1.7 milioane de consumatori ai săi.
Inflația lovește puternic Marea Britanie
Creșterea prețului energiei, împreună cu blocajele de pe lanțurile de aprovizionare au dus la accelerarea inflației la un nivel record. În octombrie, indicele prețului de consum a înregistrat o creștere de 4.2%, depășind semnificativ ținta de 2% inflație a Băncii Angliei, anticipându-se o creștere a ratei de politică monetară. Este de remarcat că în Marea Britanie și inflația de „bază”, care exclude din calcul prețul bunurilor volatile, e.g. energie, alimentele, tutunul, a ajuns la 3.4% în octombrie, spre deosebire de cifra de 2% înregistrată în zona Euro.
Creșterea generalizată a prețurilor în Marea Britanie, în contrast cu inflația încă domolită din zona Euro, sugerează că există cauze particulare ce afectează economia UK, Brexit fiind una dintre explicațiile posibile. Începând cu 2020, Marea Britanie a înregistrat un bilanț negativ al migrației din Uniunea Europeană, pierzând o parte semnificativă din forța sa de muncă.
Restricțiile de muncă impuse asupra cetățenilor din Uniunea Europeană au afectat mai multe sectoare ale economiei Marii Britanii, înregistrându-se lipsuri majore de forță de muncă în agricultură și transporturi. Lipsa șoferilor de camion a obligat guvernul să ceară intervenția armatei pentru transportul gazelor cu autocisterne.
Piața muncii își revine
Chiar dacă la sfârșitul lui septembrie guvernul Marii Britanii a oprit schema de ajutor de stat pentru șomajul tehnic, nivelul ocupării pe piața muncii a crescut semnificativ, împreună cu numărul de posturi vacante. În comparație cu o perioadă de venituri reduse în 2020, media veniturilor salariale a crescut nominal cu 7.2% în iunie, iulie și august, iar guvernul a anunțat creșterea salariului minim din aprilie 2022 cu 6,6%.
Piața imobiliară
Prețul imobiliarelor din Marea Britanie a crescut cu mai mult de 30 de mii de lire, prețul mediu al unei locuințe depășind cifra de 250 de mii de lire, conform unor analize. Din cauza creșterii ratei de inflație, se anticipează creșterea dobânzilor, în special în cazul creditelor ipotecare. Sunt anticipate riscuri majore pentru persoanele cu venituri fixe, în special pensionari, care plătesc dobânzi variabile pentru credite ipotecare.
Creșterea economică și deficitul bugetar
Guvernul Marii Britanii a fost nevoit să susțină puternic economia în contextul pandemiei de coronavirus, ajungându-se la un nivel record de îndatorare publică de peste 100% din PIB și un deficit bugetar de aproximativ 15% din PIB. Conform planurilor guvernului, Marea Britanie va înjumătăți deficitul bugetar în 2022, ajungându-se chiar la un excedent bugetar în 2024. Atingerea acestor ținte depinde în mare măsură de capacitatea Marii Britanii de a menține o traiectorie de creștere economică.
Context: Procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost declanșat de rezultatul referendumului din 2016. Pe 23 iunie 2016, 52% dintre alegători au ales ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană. După o serie lungă de dezbateri în parlamentul Marii Britanii și negocieri cu Uniunea Europeană, Marea Britanie a părăsit efectiv piața unică pe 31 ianuarie 2020. Chiar dacă cetățenii europeni, rezidenți în Marea Britanie, au avut posibilitatea să aplice pentru vize de ședere (settlement schemes), Marea Britanie a încetat să permită libera circulație a cetățenilor europeni și a introdus un nou sistem de imigrare bazat „pe puncte” pentru muncitori calificați.
(Articol publicat în Economedia, partener PressHUB în cadrul proiectului „Hub for Business Journalism”)
Roland Kristo a fost selectat pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub.
Roland Kristo a fost stagiar la Centrul Român de Politici Europene, iar în prezent este redactor la Political Economy Review. Își propune ca în viitor să se specializeze în politici publice. Roland studiază Filosofie, Politică și Economie la King’s College London.
