Viitorul european al Republicii Moldova este într-o intensă dispută, în contextul unui referendum tensionat în care fiecare vot a fost crucial. Această reușită evidențiază o națiune sub presiunea unui război hibrid din partea Rusiei, iar Uniunea Europeană trebuie să mențină relații strânse cu Moldova pentru a descuraja interferențele rusești în viitoarele alegeri parlamentare și prezidențiale.
Referendumul din 20 octombrie a avut ca scop modificarea Constituției Moldovei pentru a include un obiectiv strategic de aderare la Uniunea Europeană (UE). Cetățenii moldoveni au ales opțiunea „da” cu o majoritate de doar 50,39%, o diferență de aproximativ 11.600 de voturi.
Moldova a reușit să treacă cu succes testul aderării la Uniunea Europeană, obținând o victorie strânsă cauzată de influența Kremlinului prin finanțări ilegale pentru partidele pro-ruse, cumpărarea de voturi și campanii de dezinformare menite să influențeze rezultatul votului.
PressHub a tradus raportul realizat de Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene, semnat de Ionela Ciolan și Mihai Mogildea, privind referendumul din Moldova, viitorul alegerilor, dar și cum ar putea UE să asiste guvernul de la Chișinău în eforturile pentru clădirea unui viitor pro-european.
A fost o campanie electorală toxică
Campania pentru referendum și campania electorală simultană pentru alegerile prezidențiale au fost marcate de fluxuri masive de bani din Kremlin destinați corupției electorale. Cu două săptămâni înainte de vot, poliția moldovenească a anunțat identificarea unei rețele de 130.000 de cetățeni care primiseră aproximativ 15 milioane de dolari din Rusia pentru a susține anumiți candidați și pentru a vota „nu” la referendum.
În spatele acestei rețele se află Ilan Shor, un cleptocrat moldovean fugar, condamnat în absență la 15 ani de închisoare și care locuiește în prezent în Rusia.
Agenții Rusiei au investit resurse semnificative în campanii de dezinformare și promovarea unor narațiuni anti-UE. Companii precum Meta, TikTok și Telegram au eliminat zeci de conturi și pagini care răspândeau știri false.
În ultimele săptămâni, au crescut numărul și amploarea reclamelor sponsorizate care exploatau temerile cetățenilor față de UE, asociind integrarea europeană cu NATO și sugerând că aceasta ar încălca neutralitatea Moldovei și ar putea duce la o confruntare cu Rusia.
Kremlinul a organizat un „pelerinaj” la Moscova pentru peste 100 de preoți din Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove, subordonată canonic Moscovei. Într-o țară profund religioasă, acești preoți au promovat narațiuni anti-UE ale Rusiei, iar cel puțin 20 dintre ei sunt investigați pentru primirea de plăți lunare din partea Rusiei.
Interferențele străine au compromis campania pentru referendum, lăsând puțin loc pentru o dezbatere politică autentică. Tabăra anti-UE a urmărit să discrediteze importanța referendumului, să accentueze diviziunile sociale și etnice și să exploateze nemulțumirea față de președinta Maia Sandu.
Astfel, deși campania pro-rusă nu a reușit să își atingă obiectivul, a adâncit polarizarea socială într-o țară deja afectată de cea mai gravă criză de securitate din cauza războiului hibrid al Kremlinului.
Care sunt datele legate de votul moldovenilor
La nivel național, majoritatea alegătorilor din 23 din 32 de raioane au votat împotriva referendumului, în timp ce doar 9 raioane au susținut modificarea constituțională. În Chișinău, un bastion pro-european, aproape 56% dintre voturi au fost în favoarea amendamentului.
În schimb, în Găgăuzia, doar 5% dintre votanți au sprijinit opțiunea „da”. Surprinzător, 31% dintre cetățenii din regiunea transnistreană au votat pentru integrarea europeană, iar diaspora, reprezentând aproape 16% din voturi, a susținut referendumul cu 77%.
Deși referendumul a fost legitim și reprezentativ, prezența de 50% a fost sub așteptări. Pe lângă susținătorii pro-ruși, cumpărarea de voturi și dezinformarea, un alt motiv pentru rezultatul strâns a fost politizarea referendumului de către opoziție, care l-a asociat cu un vot de protest împotriva Maiei Sandu și a guvernului.
Pentru o parte din electorat, referendumul a fost perceput ca parte a platformei electorale a președintei, nu ca o problemă națională. Lipsa de înțelegere a impactului și relevanței pentru aderarea la UE a dus la reticență în rândul votanților nehotărâți.
Ce ar trebui să facă UE pentru a ameliora interferențele rusești în Moldova
Rezultatele strânse ale referendumului din Moldova subliniază pericolele reale ale manipulării informațiilor și interferenței Rusiei. Consolidarea pregătirii civile ar trebui să fie o prioritate pentru Uniunea Europeană, în contextul alegerilor parlamentare cruciale din 2025. UE ar trebui să sprijine Moldova prin investiții în campanii de conștientizare care să expună interferențele străine și să întărească statul de drept pentru a combate cumpărarea voturilor.
Raportul sugerează măsuri active ce sunt necesare atât pentru a pedepsi liderii acestui sistem de corupție, cât și pentru a descuraja cetățenii de rând să participe. Poliția, procurorii și serviciile de informații ar trebui să îmbunătățească cooperarea și pregătirea în acest domeniu, iar expertiza din țări precum Finlanda în consolidarea rezilienței civile este mai mult decât necesară.
Un aspect esențial al campaniei de informare pentru referendum a fost mobilizarea masivă a diferitelor părți interesate, inclusiv societatea civilă, mass-media, artiști și lideri de opinie, care au lucrat împreună pentru a promova beneficiile aderării Moldovei la UE. Inițiativa cetățenească „Cetățeni pentru Europa” a coordonat interacțiunile directe cu cetățenii, ajungând la locuitorii a peste 10% din satele Moldove., o practică ce ar trebui continuată și consolidată în lunile următoare.
Mesajul „Moldova este Europa, Europa este Moldova” trebuie transformat în acțiuni concrete, iar un pas important este aprobarea rapidă de către Parlamentul European a Planului de Creștere de 1,8 miliarde de euro pentru Moldova, anunțat recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceste fonduri ar trebui să vizeze consolidarea statului de drept, sprijinind afacerile, infrastructura și sistemul energetic.
Moldova a depășit cu succes un reper major prin adoptarea referendumului pentru aderarea la UE, dar acesta este doar un episod într-un război hibrid continuu al Rusiei.
În următoarele săptămâni și luni, Kremlinul își va intensifica interferențele externe, în timp ce Chișinăul se pregătește pentru două alegeri critice. Pe 3 noiembrie, turul al doilea al alegerilor prezidențiale îi va opune pe președinta pro-europeană Maia Sandu și pe Alexandr Stoianoglo, candidatul susținut de Partidul Socialist pro-rus.
Ulterior, alegerile parlamentare din iulie 2025 vor juca un rol esențial în modelarea viitorului Moldovei pentru anii ce vor urma. De aceea, Uniunea Europeană trebuie să rămână alături de Moldova pentru a proteja și sprijini parcursul european al țării, care se confruntă cu cel mai crucial test de la independență, concluzionează raportul Centrului Martens.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
