În lipsa autostrăzilor și altor legături rapide atât de necesare în România, ideea unor proiecte de infrastructură comune susținute cu finanțare europeană, idee lansată de municipalitățile din Timișoara, Arad, Cluj-Napoca și Oradea, a stârnit multe comentarii. Dar ce șanse are un astfel de demers să se transforme în realitate? Mai multe surse europene arată că, deși banii există prin politica de coeziune, anvelopa de reguli nu ar putea permite înfăptuirea unei astfel de idei decât cel mult în în următorul exercițiu financiar european, respectiv 2021-2017.
Tatonările
Asocierea informală dintre patru mari orașe din vestul României, Cluj, Timișoara, Oradea și Arad (în ordinea mărimii), este bine privită de Comisia Europeană, dar, deocamdată, nu prea are „obiectul muncii”. Aceasta ar fi concluzia mai multor discuții informale pe care Transilvania Reporter le-a avut la Bruxelles, săptămâna trecută, cu mai mulți oficiali din cadrul Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG Regio) din cadrul Comisiei.
La întrebarea: „Există în acest moment un mecanism de finanțare directă pentru astfel de asocieri, între orașe neînvecinate, din regiuni de dezvoltare diferite?”, răspunsul a fost scurt: „Nu, cel puțin nu în ceea ce cade în competența noastră, adică politica de coeziune, prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune”.
Cele două fonduri menționate reprezintă cea mai mare „halcă” de bani pe care o au la dispoziție orașele din România pentru accesarea de fonduri europene. Este vorba de 58,4% din totalul banilor alocați României în perioada 2014-2020, în contextul în care alte 25,6 procente sunt dedicate agriculturii, fiind aproape inaccesibile orașelor.
Dar, adaugă sursele citate, vestea bună este că următorul buget european, cel pentru 2021-2027, bate la ușă, iar el ar putea include mecanisme de finanțare și pentru astfel de asocieri.
Ideea unor asocieri informale între orașe nu este nouă la nivelul Uniunii Europene. Astfel de inițiative sunt valoroase în special în ceea ce privește schimbul de experiență și lobby-ul comun. „Am văzut și în alte state membre că există schimburi de experiență între autorități locale din același stat membru, respectiv cu alte orașe sau regiuni din alte state. Întotdeauna, un schimb de experiență este benefic și poate duce, într-adevăr, la proiecte integrate sau complementare, proiecte, care, până la urmă duc la dezvoltarea acestei regiuni”, a spus unul dintre experții DG Regio.
Quattropole și Patrulaterala
În vestul UE, o rețea urbană de acest tip este Quattropole, formată din orașul francez Metz, orașele germane Saarbrücken și Trier și orașul Luxemburg. Cele patru orașe cooperează în cadrul acestei structuri pentru a formula politici strategice comune, cu scopul de a le crește vizibilitatea la nivel continental. Inițial, în 2000, a fost vorba de o asociere informală, pe baza unei declarații de intenții, dar, din 2014, Quattropole are personalitate juridică, în calitate de asociație înregistrată în Germania.
La nivelul României, primarul Timișoarei, Nicolae Robu, a anunțat pe 28 septembrie, la o dezbatere care a avut loc în orașul de pe Bega, crearea „Patrulateralei Vestului”. Este vorba, a spus sursa citată, de o structură informală la care participă primarii din Cluj, Timișoara, Oradea și Arad, al cărei scop este inițierea unor proiecte majore de infrastructură, cu ajutorul fondurilor europene. „Ce ar însemna să avem o legătură rapidă între cele patru oraşe sau o autostradă între acestea? Pentru că relațiile dintre ele sunt foarte strânse la nivelul mediului privat”, a declarat atunci primarul Robu.
Primarul Clujului, Emil Boc, a detaliat apoi pentru pressone.ro că sunt vizate în principal fondurile europene din ciclul bugetar următor. „Sunt convins că regionalizarea va veni, mai devreme sau mai târziu, şi vrem să ne găsească pregătiți. Vrem să fim primii din țară care sunt în stare, ca regiune, să meargă la Bruxelles și să pună pe masă proiecte pentru exercițiul financiar 2021-2027 al UE.”
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
