Cel mai popular program de finanțare europeană în rândul autorităților locale va însemna în final o infuzie de peste 7 miliarde lei în economia Regiunii Nord-Est până la sfârșitul anului 2023. În ultimii șase ani au fost semnate peste 830 de contracte în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014 – 2020. Într-un top al județelor regiunii, Iașiul este lider detașat, cu o valoare a proiectelor de circa 1,9 miliarde lei, fiind urmat de Bacău (1,24 miliarde lei), Suceava (1,2 miliarde lei), Neamț (1 miliard de lei), Botoșani (840 milioane lei) și Vaslui (764 milioane lei). De departe, proiectele destinate infrastructurii rutiere predomină. Cum s-au împărțit însă banii între stat și privat, între instituții și firme? Care sunt cele mai mari proiecte ca valoare din întreaga zonă a Moldovei? Care au fost cele mai mari probleme în derularea finanțărilor POR în toți acești ani, de la achiziții până la recepții? Ce spun beneficiarii despre modul în care au mers lucrurile?
Programul Operațional Regional are două categorii principale de beneficiari: autoritățile locale și firmele (IMM). La acestea se adaugă lăcașuri de cult, autorități centrale, spitale, precum și unele direcții și instituții deconcentrate. Cele mai mari proiecte sunt implementate de către autorități (13 proiecte au o valoare fiecare de peste 100 milioane lei), în timp ce cel mai mare proiect privat ajunge la 55 milioane lei (un centru de afaceri IT în parcul industrial Miroslava, Iași).
„Alocarea financiară la nivelul Regiunii Nord-Est este de 999,15 milioane euro și ne așteptăm ca până la finalul anului 2023 să o fructificăm pe toată, în interesul cetățenilor acestei regiuni”, a declarat Vasile Asandei, director al Agenției Regionale de Dezvoltare Nord-Est (ADRNE).
Până în prezent, 32,5% din suma menționată de Asandei a fost avizată la plată, acesta fiind și gradul de absorbție actual la nivel regional (325 milioane euro). „Ziarul de Iași” și Presshub.ro vă prezintă un bilanț de etapă al POR 2014 – 2020 în zona de nord-est a țării.
Top 5 proiecte la nivel regional
Primele cinci proiecte la nivel regional fac referire la același domeniu: infrastructura rutieră. Cu un total de 1,2 miliarde lei, toate cele șase județe din regiune își refac drumurile interjudețene: axe strategice de transport care au fost stabilite prin colaborarea consiliilor județene.
Cel mai mare proiect vizează legătura rutieră dintre Botoșani și Iași (334 milioane lei). În top urmează modernizarea de spitale și proiecte ce țin de transportul public în orașe. Dintre cele peste 830 de contracte semnate la nivel regional, peste 260 sunt finalizate, alte 540 sunt în implementare, iar aproape 20 sunt reziliate. În ultima situație este vorba despre companii care nu au reușit, în principal, să asigure cofinanțarea asumată (50%).
Cei mai mari „contractori”: împreună au peste un miliard de lei
Autoritățile care au cele mai mari sume atrase din fonduri UE prin intermediul POR sunt Primăria Iași și Consiliul Județean (CJ) Iași. Prima instituție are proiecte în derulare de 550 milioane lei, iar în al doilea caz este vorba despre 503 milioane lei. „Până acum a fost absorbită suma de 222 milioane lei”, a declarat Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei Iași. Pentru municipalitatea ieșeană, POR înseamnă tramvaie noi (primele după peste 50 de ani, livrările vor începe în luna august 2021), finalizarea lucrărilor de modernizare la întreaga rețea de rulare a tramvaielor, reabilitarea unor zone de agrement, restaurarea unor obiective de patrimoniu cultural, modernizarea parțială a sistemului de iluminat public, introducerea unui sistem de e-ticketing în transportul public, încurajarea transportului alternativ și o serie de proiecte ce țin de sistemul de educație, social și de sănătate.
La CJ Iași, suma rambursată până acum ajunge la aproape 130 milioane lei pentru proiecte de infrastructură rutieră, reabilitarea unor spitale și refacerea unor obiective de patrimoniu. Podiumul regional al celor mai mari „contractori” este închis de CJ Botoșani (347 milioane lei), iar cel mai important proiect vizează refacerea drumului spre Iași (334 milioane lei).
Ce a mers bine și ce a mers rău?
În general, spune Vasile Asandei, la nivel regional a fost o acoperire echilibrată a apelurilor de proiecte prin cererile de finanțare depuse, dar au existat și domenii care au suscitat un interes foarte mare – un exemplu în acest sens a fost axa de finanțare dedicată patrimoniului cultural. „Avem monumente istorice de o incontestabilă valoare care trebuie redate publicului vizitator în cea mai atrăgătoare formă a lor”, a explicat directorul ADRNE.
O altă linie de finanțare care a atras un interes mare a fost cea dedicată firmelor (microîntreprinderi), care a vizat sprijinirea creării și extinderii capacitățile de producție și dezvoltarea serviciilor. „Pentru aceste apeluri, au fost depuse de către beneficiari privați 2029 de proiecte, prin care se solicita aproximativ 667% din alocarea financiară disponibilă”, a detaliat Asandei apetitul antreprenorilor.
Potrivit celei mai recente situații prezentate de ADRNE, firmele au semnat circa 500 de contracte cu o valoare totală de peste un miliard de lei, iar jumătate dintre proiecte au fost finalizate. „La polul opus, prioritatea privind clădirile rezidențiale – care vizează creșterea eficienței energetice în blocurile de locuințe construite în perioada 1950-1990, a fost aproape un eșec. Au fost depuse 9 proiecte și din acestea au fost implementate doar 4, fiind nevoie de mutarea banilor alocați către ale priorități”, a spus Vasile Asandei.
El a subliniat și câteva dintre cauzele posibile: necesitatea acordului a două treimi dintre proprietari pentru realizarea proiectului, cuantumul ridicat al contribuției proprii, de 40% din totalul cheltuielilor eligibile (15% din partea Primăriei și 25% din partea Asociației de proprietari), dar și obligația de a intra în legalitate cu lucrările făcute în regie proprie, înainte de semnarea contractelor de finanțare.
În general, a arătat directorul ADRNE, beneficiarii POR au avut două probleme majore: întârzierea proiectelor din cauza licitațiilor și, în al doilea rând, întârzierea lucrărilor din trei principale motive – lucrări neprevăzute, descoperiri arheologice și, în cazul firmelor, lipsa resurselor financiare de cofinanțare în contextul crizei economice. „Dincolo de provocarea cea mai mare, anume anul 2020, fiecare etapă aduce cu sine provocări specifice. Uneori e foarte complicată etapa de pregătire a proiectelor în vederea depunerii acestora, colaborarea cu experții și proiectanții dovedindu-se a fi un exercițiu dificil de management și comunicare.
Organizarea procedurilor de achiziții poate fi, de asemenea, un examen greu pentru echipa de management pentru că fiecare proiect este diferit, asta însemnând că, de fiecare dată, trebuie o adaptare foarte bună la specificul proiectului în condițiile legale în vigoare”, a explicat Sebastian Buraga, de la Primăria Iași.
Un punct de vedere similar au avut și reprezentanții Consiliului Județean Iași. „Fiecare etapă din viața unui proiect comportă dificultatea sa. Atât procesul de achiziții publice cât și implementarea tehnică, cu precădere a contractelor de execuție de lucrări, comportă multe dificultăți prin multitudinea de modificari legislative. Experiența persoanelor desemnate în Unitățile de Implementare a Proiectelor ajută la o implemetare cu succes a acestora”, a declarat Marius Dangă, vicepreședinte al CJ Iași. „Cea mai recentă dificultate semnalată de beneficiari, care poate pune în pericol implementarea multor proiecte, este aceea a majorării prețurilor pentru materialele de construcții”, a completat Vasile Asandei, directorul ADRNE.
Ce spun beneficiarii despre relația cu ADRNE?
În zona de nord-est a țării este o situație atipică față de restul țării: sediul ADRNE a fost stabilit încă de acum peste 20 de ani la Piatra Neamț și nu în principalul oraș al regiunii, așa cum se întâmplă în celelalte zone. Din acest punct de vedere, pot exista anumite probleme în special în ceea ce privește resursa umană. Rolul ADRNE în următoarea programare (2021 – 2027) se va schimba fundamental: agenția va fi și autoritate de management, acum fiind în curs de acreditare.
„Credem că cea mai importantă problemă cu care se confruntă ADRNE este capacitatea de evaluare a proiectelor depuse. Aici, cadrul legislativ ar trebui să permită ADRNE o eventuală externalizare a serviciilor de evaluare către instituții care ar avea capacitatea administrativă și know-how-ul necesar”, a comentat Marius Dangă, întrebat despre schimbările care ar putea să intervină în relația cu ADRNE, inclusiv la nivel legislativ.
În ceea ce privește relația directă CJ – ADRNE, Dangă a precizat că aceasta este îmbunătățită în mod constant, având în vedere modul particular de funcționare a ADRNE: entitate din care fac parte și CJ-urile, iar consiliul director este condus prin rotație de membrii săi.
De cealaltă parte, reprezentanții Primăriei Iași spun că acreditarea ADRNE ca autoritate de management va aduce modificări importante și simplificări în procesul de absorbție a fondurilor UE. „Noul cadru oferă mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Comisia propune, de asemenea, controale mai relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naționale și extinderea principiului auditului unic, pentru a evita suprapunerea verificărilor”, a spus Sebastian Buraga, el amintind despre cele 80 de măsuri de simplificare în politica de coeziune 2021 – 2027, publicate de Comisie în anul 2018.
ADRNE: „Vom avea o abordare mult mai participativă și pro-activă”
Față de actuala programare, ADRNE vrea să aducă o serie de schimbări, mai ales în contextul în care va avea și un rol de autoritate de management. Un exemplu în acest sens este crearea unei structuri la nivel regional care să ofere servicii integrate de suport pentru IMM-uri. De asemenea, vor fi continuate măsurile de suport de tip help-desk, asistență one-to-one, sesiuni de informare și instruiri dedicate promotorilor de proiecte. „Vom avea o abordare mult mai participativă și pro-activă în pregătirea ghidurilor sau schemelor de finanțare. În calitatea noastră inedită de autoritate de management suntem preocupați de acest lucru și acționăm deja în acest sens”, a spus Vasile Asandei.
În ceea ce privește relația ADRNE cu beneficiarii POR, directorul agenției a susținut că problemele din implementare pot fi evitate printr-o „atenție deosebită la toate documentele din pachetul informativ pentru fiecare prioritate de finanțare”. „Un aspect extrem de important râmâne cel legat de experiența și pregătirea profesională a salariaților. Nivelul tot mai crescut de complexitate a intervențiilor, schimbările rapide de metode, tehnologii etc. fac absolut necesare cunoștințe profesionale temeinice, învățarea continuă, construcția, menținerea și motivarea unor echipe de implementare performante”, a subliniat Asandei. În programarea 2021 – 2027, zona de nord-est are alocată o sumă de 1,76 miliarde euro prin FEDR, pentru investiții care vizează domeniile: specializare inteligentă și inovare, IMM-uri, digitalizare, eficiență energetică, dezvoltare urbană, mobilitate și conectivitate, protecția naturii și a biodiversității, infrastructura educațională, turism și cultură sau patrimoniu cultural.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
