La sfârșitul acestei săptămâni, în Republica Moldova vor avea loc alegeri pentru funcția de șef al statului. Tradițional, alegerile declanșează aici multă patimă, dispute aprinse, confruntări de interese geo-strategice și orgolii locale, la toate acestea adăugându-se acum și o întreagă serie de dezinformări, știri false și manipulări, specifice pandemiei de coronavirus

„Dacă câștigă un anumit candidat va fi război”, „un candidat va vinde pământul Moldovei străinilor” sau „se vor închide bisericile” sunt doar câteva dintre narațiunile care au circulat în spațiul public și mediatic de la Chișinău în ultimele luni, odată cu intrarea pe ultima sută de metri în campania electorală pentru prezidențialele din Republica Moldova, spune expertul comunității WatchDog.md de la Chișinău, Valeriu Pașa.

Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 1 noiembrie, iar dacă va fi cazul, moldovenii vor ieși la urne pentru a vota în turul secund pe 15 noiembrie.

WatchDog.md se ocupă, printre altele cu monitorizarea proceselor electorale din R. Moldova și a comandat recent casei de sondaj CBS Axxa de la Chișinău un astfel de sondaj care să măsoare impactul fake news și propagandei făcută din interior, dar și din exterior, asupra cetățenilor Republicii Moldova.

„Cel mai mult dezinformările se lansează de pe platforme din interiorul R. Moldova. Am putea distinge câteva. Una ar fi lucrul grassroot (fundamental, de bază -n.r.), unde la nivel local prin activiștii de partid se răspândesc tot felul de zvonuri. Se alimentează anumite prejudecăți sau chiar se răspândesc fake-uri”, ne-a declarat Valeriu Pașa.

O altă modalitate de lansare a fake news este prin intermediul platformelor oficiale. Un exemplu în acest caz este consăteanul șefului statului, considerat de altfel mâna dreapta a președintelui Igor Dodon, deputatul socialist, Corneliu Furculiță. El a lansat premeditat, la mijlocul lunii august, o declarație în care o acuza pe lidera opoziției Maia Sandu că pregătește terenul pentru modificarea legii ca străinii să poată cumpăra pământ agricol în R. Moldova.

Era atunci doar o încercare de a riposta la susținerea manifestată de către opoziție față de revendicările fermierilor moldoveni, loviți de secetă, și pentru care statul nu a intervenit cu niciun ajutor material.

Acel fake news a fost lansat chiar de deputați din Parlament, respectiv Corneliu Furculiță (șeful fracțiunii parlamentare a Socialiștilor, partid de guvernământ) și deputatul PSRM, Nicolae Pascaru. Apoi ideea-declarație a fost preluată de către presa socialistă, fiind amplificată la maxim.

Între timp, propaganda politică internă din R. Moldova a devenit una mai sofisticată. Targetarea audienței se face mai precis, mesajele sunt mai bine plasate, iar audiența este aleasă cu precizie.

„Alte fake-uri vin din zona semi-tenebră a internetului, pe canalele aplicației Telegram. Acum, acestea sunt la modă. Acolo sunt aruncate în jur de 20-30 de fake news pe zi, plus teorii ale conspirației sau zvonuri. Noi am calculat că, pe un canal de Telegram afiliat PSRM-ului, doar într-o zi obișnuită de campanie [8 septembrie -n.r], când altfel nu s-a întâmplat nimic semnificativ, au fost 23 de fake-uri, manipulări și conspirații. Rețineți, numai într-o singură zi!”, adaugă Pașa.

O bună parte din manipulările pentru „mintea și inima” moldovenilor se fac în fața televizorului. Există mulți comentatori politici în solda partidelor care, sub aparența expertizei independente, manipulează opinia publică în favoarea unui partid sau a altuia.

Foto: Unsplash

Bătălia sondajelor

În ultimii ani, uzitarea frecventă a sondajelor ca armă de luptă politică internă a devenit o normă. Diverse case de sondaj trec din solda unor politicieni în a altora și prezintă rezultate viciate, în favoarea unor partide sau a unor candidați electorali.

În această campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, cea mai des uzitată metodă a fost cea a suprapunerii sondajelor.

Un astfel de exemplu a venit pe 25 septembrie, atunci când compania Magenta Consulting a prezentat un sondaj comandat de Institutul Republican Internațional (IRI). Datele sondajului arătau atunci că dacă alegerile prezidențiale ar avea loc duminica viitoare, 20% dintre cetățeni ar vota pentru președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu și 18% pentru președintele actual Igor Dodon.

partajează acest articol:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.