Judecătoarea Andrea Chiș a făcut public proiectul de candidatură pentru șefia CSM, prin care dorește să obțină sprijinul colegilor din Consiliul, alegeri care vor avea loc mâine. Potrivit documentului, Chiș arată că CSM a introdus nesiguranță, că Inspecția Judiciară reprezintă o amenințare din interiorul sistemului judiciar, că sancțiunile disciplinare ale magistraților ar trebui motivate imediat și cere ca noul președinte să fie ales în mod corect.
„Noi, membri CSM, suntem cei care inducem nesiguranță. Noi suntem cei care nu doar că nu am avut o viziune unitară cu privire la modificările legilor justiției și la aplicarea lor, dar nici nu am știut să comunicăm motivul divergențelor noastre”, arată Chiș în proiectul de candidatură.
Ea mai precizează că i-a fost anulată nota dată actualului șef al Inspecției Judiciare și că IJ este o amenințare. „Am făcut parte din comisia de examinare a actualului inspector șef al Inspecției Judiciare, dar nota mea a fost anulată, iar Inspecția Judiciară, în continuare, așa cum am arătat în anul 2016, reprezintă o amenințare din interiorul sistemului judiciar, având în continuare o practică neunitară, o lipsă de transparență a soluțiilor de clasare, iar cel puțin aparența creată de această instituție este de tratament diferențiat, mai cu seamă în ceea ce privește libertatea de exprimare, între colegii care au criticat în acești ani legile justiției și cei care le-au susținut”.
Chiș mai arată că în sistem există un număr foarte mare de funcții de conducere ocupate prin delegări repetate, iar în cazul unora durata lor depășește durata unor mandate sau chiar a două (maxim) posibile, „ceea ce este cu totul anormal”.
Apel pentru alegeri corecte
Judecătoarea mai arată că are în vedere revizuirea deciziei adoptată de Secția pentru judecători potrivit căreia orice promovare este suspendată până la soluționarea unei acțiuni disciplinare.
În plus, face un apel la colegii judecători să aleagă un candidat din partea Secției și să nu boicoteze candidaturile. „Mai important, însă, este să fie ales un președinte judecător dintre cei doi care au candidat. Suntem patru judecători care mai putem ocupa această funcție, din care am candidat doi. Orice soluție alta decât desemnarea uneia dintre noi de către Secția de judecători ar fi privită cu suspiciune, ar duce la un blocaj și o amplificare a conflictelor interne ce au erodat în substanță și ca imagine instituția. Cu siguranță, ar scădea inacceptabil de mult și încrederea în consiliu, aflată oricum la cote de avarie. Aceasta ar facilita și o posibilă revizuire constituțională a atribuțiilor acestui organ. Dacă tot s-ar ajunge acolo, poate nu ar fi de neglijat modificarea desemnării președintelui, poate prin tragere la sorți, pentru a evita formarea unor politici instituționale incongruente”, mai arată Chiș în proiectul de candidatură.
Reforma Inspecției Judiciare
Judecătoarea mai propune o reformă a Inspecției Judiciare, inclusiv ținându-se seama de separarea carierelor, „poate chiar prin crearea unor inspecții separate pentru judecători și procurori, prin diminuarea rolului șefului instituției în sensul trecerii atribuțiilor de adoptare a regulamentelor și de numire a inspectorilor în competența CSM prin secțiile sale”. În plus, militează pentru transparentizarea activității Inspecției Judiciare, prin publicarea soluțiilor de clasare și de respingere a sesizărilor disciplinare, „în vederea asigurării unei practici unitare și responsabilizării inspectorilor judiciari. E de gândit dacă e necesară confirmarea sau infirmarea soluțiilor inspectorilor de un inspector șef, inspectorii la rândul lor fiind magistrați independenți, unii judecători”.
Chiș mai arată că se impune ca, „soluțiile în materie disciplinară pronunțate de secțiile consiliului e nevoie să fie motivate odată cu pronunțarea în cazul admiterii acțiunii disciplinare cu consecința aplicării unor sancțiuni, după modelul hotărârilor pronunțate în materie penală. Răspunderea disciplinară este una apropiată de cea penală, având o influență covârșitoare asupra carierei și eficienței activității magistratului. În toate situațiile, minutele publicate trebuie să conțină structura votului, cu indicarea nominală a celor care au fost în majoritate și minoritate. Hotărârile secțiilor în materie disciplinară se adoptă după modelul hotărârilor judecătorești, iar asumarea soluției este de esența activității magistratului”.
Ea mai vorbește de fenomenul burnout, sindromul epuizării profesionale, tot mai prezent la nivelul sistemului judiciar. „La nivelul sistemului judiciar este regăsit un fenomen de burnout, cauzat atât de complexitatea şi volumul de muncă, cât şi de impactul emoţional şi psihologic al cazurilor asupra psihicului magistraţilor”.
Renunțarea la orgolii, condiție esențială pentru un dialog eficient
În sfârșit, ea militează pentru renunțarea la orgoliile personale ale membrilor CSM. „Comunicarea între membrii Consiliului Superior al Magistraturii presupune, în mod esenţial, o renunţare la orgoliile personale, la punerea sub semnul întrebării a oricărui demers individual, consolidarea deprinderii de a lucra împreună, în scopul comun al coeziunii interne. O astfel de coeziune între membri nu înseamnă renunțarea la expunerea argumentelor care pot fi diferite, ci un dialog eficient, care implică întotdeauna ascultarea reală în cadrul dialogului, acceptarea ideii că şi propunerea celuilalt poate fi viabilă şi identificarea celei mai bune soluţii. Numai printr-o astfel de coeziune în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii se pot înlătura disensiunile interne ale sistemului judiciar”, mai crede Andrea Chiș.
Până în acest moment, Andrea Chiș și Gabriela Baltag și-au anunțat candidaturile pentru șefia CSM. Potrivit unor surse judiciare, cele două candidate nu sunt pe placul Liei Savonea, cea care coordonează majoritatea din Secția pentru Judecători, așa că s-a luat decizia de a se fragmenta voturile, astfel încât nici Chiș și nici Baltag să nu obțină majoritate. În acest mod, Consiliul va fi condus în continuare de Bogdan Mateescu, deși legea nu prevede delegarea sau interimatul la șefia CSM peste termenul de 1 an.
